joi, 27 ianuarie 2011

Infracțiunea de obediență

În urmă cu câteva zile, ministrul apărării Oprea a „susținut o declarație de presă pe tema recalculării pensiilor militare”. Primele cuvinte ale acestei declarații au fost cuvinte de mulțumire pentru „cei cinci mii de oameni care au muncit și muncesc pentru recalcularea pensiilor militare”. Oprea le-a mulțumit, în numele instituției pe care o conduce, pentru „solidaritata și devotamentul de care dau dovadă în această misiune pe care o îndeplinesc”. Apoi, el a explicat că „din păcate, munca acestor oameni este umbrită de cei care încearcă să târască armata în dispute politice”. A spus „clar și răspicat, să le fie rușine celor care își bat joc de munca acestor mii de oameni”. Asta deoarece „militarii implicați în procesul de recalculare nu fac decât să aplice legea”. Oprea ne-a explicat mai departe că ei, militarii implicați, „nu sunt obligați să suporte injuriile unor indivizi care nu știu ce înseamnă armata și, în general, ce înseamnă apărare, ordine publică și siguranță națională”.

Deși am avut cuvinte grele împotriva celor din armată care au apărat public procesul ilegal și defectuos de recalculare a pensiilor militarilor, nu am înjurat pe nimeni dintre cei care au fost implicați în procesul de recalculare, pentru simplul motiv că nu am văzut nici o mostră sau produs al acestei implicări sau munci. Asta până de curând, când am primit o decizie „privind recalcularea pensiilor militare în baza Legii 119/2010”.

Nici acum, cu această dovadă în față, nu am de gând să înjur pe nimeni, deși sunt perfect îndreptățit, iar cei vizați ar trebui să fie obligați să suporte eventualele injurii, deoarece eu sunt un individ care știu foarte bine, la nivel de expert, ce înseamnă și armata și apărarea și, în general, ce înseamnă ordine publică și siguranță națională.

Ceea ce constat eu direct și negru pe alb, este că cei care au scris și au semnat respectiva decizie nu se încadrează între militarii implicați în procesul de recalculare care au aplicat legea. Din contră, ei sunt cei care au încălcat legea, ba, mai mult, au comis infracțiunea de fals intelectual, care se pedepsește în Codul penal în vigoare cu închisoare de la șase luni la cinci ani.

Documentul intitulat Decizia privind recalcularea pensiilor militare în baza Legii 119/2010 este, potivit Codului penal, un înscris oficial, deoarece este emanat de la o unitate care aparține domeniului public, are valoare juridică și produce efecte cu caracter juridic.

Iar cei care au întocmit și semnat acest înscris sunt funcționari, tot în înțelesul Codului penal, deoarece ei sunt persoane care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum au fost investiți, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi aparținând domeniului public.

Acestea fiind zise, infracțiunea de fals intelectual este „falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări”, așa cum prevede Art. 289 din Codul penal, care amintește și faptul că tentativa se pedepsește, adică nu este nevoie ca înscrisul oficial să își producă efectele.

În concret:

1. Chiar deasupra titlului deciziei se află cuvintele: PENSIE DE SERVICIU. Aceasta este o atestare care nu corespunde adevărului. Decizia de pensionare de la data trecerii în rezervă m-a făcut beneficiarul de drept al unei „pensii militare de stat”, iar Legea 119/2010 menționată ca bază a recalculării diferențiază clar, încă din Articolul 1, pensiile militare de stat de alte pensii, cum sunt cele de stat și cele de serviciu, de care beneficiază alte categorii de pensionari decât militarii. Chiar și după aplicarea Legii 119/2010, nu există nici o prevedere legală care să transforme pensiile militare de stat în pensii de serviciu. Ca urmare, înscrierea pe decizia de recalculare a cuvintelor „pensie de serviciu” nu corespunde adevărului nici pentru situația anterioară aplicării Legii 119/2010, nici după aceasta. Este deci un fals intelectual.

2. Decizia incriminată conține următoarea mențiune: „începând cu data de 01.01.2011, vi s-a recalculat pensia pe baza salariului mediu brut pe economie luându-se în calcul următoarele date: vechimea în serviciu considerată ca stagiu de cotizare, perioada de contribuție la pensia suplimentară ... ”. Această mențiune descrie o împrejurare care nu corespunde adevărului, precum și o omisiune cu știință a unei fapte ce trebuia, conform legii, menționată. Legea 119/2010 prevede expres la Art.5 (4) faptul că recalcularea pensiei pe baza salariului mediu brut pe economie se aplică doar „pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială”. În cazul meu, sunt posesorul unei adeverințe emise de o unitate militară din București, care constituie proba indubitabilă că veniturile de natură salarială pe care le-am realizat pe timpul stagiului de militar activ pot fi dovedite și puteau fi dovedite și la data emiterii deciziei de recalculare incriminată.

Presupunând că cei care au redactat și semnat acest înscris oficial nu știau că respectivele venituri pot fi dovedite. Adică nu aveau știință de respectiva dovadă. Atunci, ar fi trebuit să facă o mențiune distinctă în decizie, în sensul că aplicarea soluției venitului mediu brut pe economie se face în temeiul legii. Dar ei au ales să omită cu știință să înscrie acest lucru în document. Ca urmare, decizia de recalculare a pensiei pe baza salariului mediu brut pe economie este și mai mult un fals intelectual.

3. Conform HG 735 Art. 13 (1), decizia de pensie ar fi trebuit să cuprindă în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza recalculării. Cu toate aceasta, documentul incriminat nu conține nici un temei de drept sau de fapt din care să rezulte motivele diminuării pensiei mele cu mai mult de 2500 lei, în condițiile în care nici Legea 119/2010, nici HG 735/2010 menționate în document nu prevăd posibilitatea (și, deci, legalitatea) diminuării pensiei aflate în plată. Aceasta este o omisiune cu știință a unui fapt legal estențial, care modifică radical efectele intenționate ale înscrisului falsificat intelectual.

În aceiași declarație de presă, Oprea de la minister s-a definit pe el însuși ca „om politic” și a invitat ca oricine ar vrea să lanseze atacuri politice la adresa armatei să îl atace pe el.

La o privire superficială, ați crede că a vrut să se dea mare și a folosit o sintagmă uzitată nepotrivit în discursurile românești. Formula corectă este citatul din Aristotel care spune că omul este un animal politic, adică politica face parte din fibra sa constitutivă, indiferent dacă este un conducător sau un supus înăscut. Desigur, nici un român, și cu atât mai puțin un politician, nu va zice el cu gura lui că el sau ea este un animal, fie chiar și politic. Ca urmare, în România, sintagma a devenit om politic, cu omisiunea cuvântului animal și este adesea folosită ca substitut al conceptului de om de stat sau personalitate politică.

În cazul de față însă, Oprea știe exact ce zice și zice exact ceea ce trebuie să zică. Adică el a dat, probabil, misiunea de recalculare a pensiilor militare de stat în afara legii chiar de el și ai lui scrisă, dar nu vrea să apară că a dat un ordin care se înscrie în Codul penal la infracțiunea de abuz de autoritate, ci a dat o indicație politică, care poate fi criticată în public sau chiar în ședința de partid, dar nu are responsabilitate juridică și, mai ales, penală.

Iar dacă nimeni nu a dat un ordin militarilor care au scris și semnat decizia mea de recalculare a pensiilor militare, atunci ei, săracii, sunt buni de trimis în judecată pentru infracțiunea de fals intelectual, deși mai potrivit ar fi fost să fie acuzați de infracțiunea de obediență oarbă față de un partid perfid și conducătorii săi penali.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu