marți, 3 ianuarie 2012

Cât mai costă o stea de general în Armata Română?


Cu ani în urmă, când am îndeplinit condițiile de a fi avansat la gradul de general de flotilă aeriană, adică să primesc prima stea de general, șeful de atunci al structurii de personal m-a informat că acest grad costă 10.000 euro.

La care eu i-am răspuns că accept avansarea și fără să fie însoțită de această primă. La care el mi-a replicat că banii trebuie să îi dau eu și că, deoarece eu chiar merit să fiu avansat, mi „se face” o favoare și nu mi se cer dolari, care ar fi însemnat cam 13.000 euro de atunci.

Și acum îmi pare rău că nu am dat banii ăia. Nu îi aveam pe toți, dar mă puteam împrumuta, mai vindeam ceva și ajungeam și eu general, să se mândrească vecinii din blocul din Militari cu mine.

Mai mult decât mândria aia, aș fi putut afla unde ajung banii ceruți. Și, mai ales, aș fi văzut cum se fac acei bani la loc, că, din soldă era exclus, eu primind oricum solda de general la momentul acela.

Concret, diferența dintre solda de grad de comandor (colonel) și cea de general cu o stea era de vreo 20 de euro. Adică, dacă ar fi fost să plătesc 10.000 de euro pentru gradul acesta și aș fi pus banii la loc din câștigul cinstit, pe ștatul de plată, mi-ar fi luat mai mult de 40 de ani ca să ajung acolo de unde plecasem, cu banii.

Este foarte posibil ca ceilalți din „lotul” meu de propozabili la gradul de general să nu fi plătit această sumă sau oricare alta. Este posibil să fi meritat avansarea mult mai mult decât mine, chiar dacă meritele nu au fost neapărat militare și profesionale. Mai este posibil ca unii să fi oferit servicii în natură de valoarea „cotizației” pentru avansare. Mai este tot posibil ca generalul șef de personal în Statul Major General să se fi gândit că, deoarece ne cunoaștem de când eram locotenenți, ar putea apela la mine pentru niște bani de care avea nevoie și nu știa cum să mi-i ceară. Toate acestea sunt posibile.

Oricum, după ce am văzut cine a ajuns general cu semnătura „Băse” pusă pe decretul de avansare, atât la ofițerii activi cât și la cei în „rezervă”, sunt aproape sigur că stelele de general sunt de vânzare și astăzi în Armata Română. Nu știu însă care este prețul zilei pentru o stea.

Și nu sunt foarte sigur dacă nu cumva toată Armata Română este de vânzare. Pentru că, dacă este așa, poate îmi cumpăr și eu un pluton sau o companie, ceva, cu locotenenți și căpitan cu tot, cu banii puși deoparte din pensia nesimțită de comandor în „rezervă”.




4 comentarii:

  1. Hari,
    hai sa punem mana de la mana si sa cumparam o stea . Sau sa ii propunem lui Oprea sa inventeze gradul de general de inchiriat... ce zici accepta? 100 de Euro pe luna si inchiriezi un cosyum de general pe care il porti prin fata blocului cand speci masina si la piata, sa te vada vecinii, faci cateva vizite la neamuri si il aduci inapoi.Mama mama ce bani s-ar scoate si cati oameni ar muri fericiti. Si cati ar renunta cu bucurie la 100 de euro pe luna numai sa ii vada vecinii general. Am sa propun asta domnului Oprea .Vrei general cu 2 stele, marci 200 euro, cu 3 versi 300 iar cu 4 te scarpini de 500 ca sa nu mai dea restul domnul Oprea, ca tot e invatat cu bacsisul de pe vremea cat lucra pe la hotelurile militare.
    Nu stii pe cineva sa faca un proiect de lege si sa il treaca prin asumare guvernamentala?

    RăspundețiȘtergere
  2. Marin dragă, râdem noi râdem, dar sunt două legi în Parlament de tot plânsul (despre sistemul național de apărare și despre planificarea apărării).

    Cât despre gradele pe bani, problema nu este atât de gravă că se dau banii, cât este că se fac la loc banii dați, cu vârf și îndesat, de către cei ce ar trebui să fie onești, curați și devotați țării, dar care sunt loiali doar celor ce îi lasă să jefuiască țara, ca și când ar fi teritoriu inamic cucerit recent.

    RăspundețiȘtergere
  3. Salut, Hari! Nici nu stii ce cutit ai intors in rana!

    RăspundețiȘtergere
  4. România nu încetează să mă uimească, și să mă umilească, deși am aproape 80 de ani!

    RăspundețiȘtergere