sâmbătă, 21 martie 2015

Insultarea inteligentei

Nu este niciun secret, cum nu este nicio stire că prea mulți „oameni de presă” din România se ocupă cu insultarea inteligenței cititorilor, ascultătorilor sau privitorilor. Adică, îi iau pe acești cititori, acultători sau privitori de  proști de fiecare dată când le prezintă ceva ce nu are sens ori chiar nu este adevărat și o fac cu atâta vizibilitate, încât doar un idiot ar putea să creadă ce spun sau scriu ei, „oamenii de presă”.


Făcând asta, acești „oameni de presă” fac, în același timp, și o selecție naturală a propriului lor public, în sensul că cei ce îi mai bagă în seamă sunt de-adevăratelea sub-inteligenți, ca să se mai uite la ce prostii scriu ori spun ăștia, pe când cei ce îi ignoră sunt normali, din punct de vedere al coeficientului de istețime.
Problema apare atunci când „oamenii de presă” săvârșesc un act de propagandă, fie ea pro sau contra. Iar problema este că nu are rost să cheltuiești bani, spațiu editorial și meserie ca să îi prostești pe proști. Asta, deoarece unii dintre ei, proștii, sunt atât de ușor de convins, încât cheltuiala asta nu se justifică, pe când alții dintre ei sunt atât de tari de cap, încât oricât le-ai explica, tot nu ar pricepe ideea propagandistică pe care o expui.
Rândurile de față sunt despre acel moment inefabil, când se produce selecția naturală despre care am vorbit mai sus. Momentul când omul normal se simte insultat că „omul de presă” îl ia de prost. În acel moment, omul normal se simte și revoltat că este luat de prost și se mai simte și frustat că nu poate să i-o întoarcă „omului de presă”. Măcar să fi putut să îi zică ceva de tipul „ba, prost ești tu, cu cine te-a făcut să fii atât de prost!” Dar nu poate, deoarece presa se face în sens unic, răspunsul la ea fiind doar un fel de măsurare a reacției. Iar, când este vorba de propagandă, nici măcar nu se așteaptă vreun răspuns, sub formă de replică, ci doar unul acțional, prin care ținta propagandei să dovedească cât de bine și-a însușit ideea și cum o aplică în viața de zi cu zi.
Ieri mi-a fost semnalat pe facebook un articol scris, semnat și publicat de Ziua News, în ediția lor online, că alta oricum nu cred că au. Articolul se intitulează „Părerea specialistului: Klaus Iohannis suferă de Sindromul Asperger, o formă de autism” și este format din trei părți inegale. În prima parte, autorul Ziua News ne spune că i-au atras atenția trei atitudini recente ale președintelui României, domnul Klaus Iohannis, care, prin gesturi evidente, s-a arătat deranjat de faptul că protocolul francez a făcut o gafă și că discursul său în fața gazetarilor a fost întrerupt de o problemă tehnică din sală, precum și de un telefon care a sunat în buzunarul unui jurnalist nepregătit. În a doua parte, autorul ne scrie că, văzând asemenea atitudini și crezându-le cu totul anormale, Ziua News a plătit un specialist ca să explice ce înseamnă astea. Iar specialistul a conchis, sub protecția anonimatului, că președintele Iohannis suferă de o dezvoltare medie a unei forme de autism. În partea a treia, este preluat pe larg capitolul despre autism dintr-un manual de psihologie sau dintr-o carte de popularizare a științei medicale, cu descrierea simptomelor cu tot.
Personal, m-am considerat insultat în momentul în care Ziua News mi-a scris că lui sau ei i s-a părut anormal ca cineva, oricine, să își întrerupă discursul atunci când apare o sursă sonoră și vizuală de bruiaj și chiar să se arate nemulțumit de episod, fie printr-o „grimasă”, fie printr-un zâmbet. Asta, deoarece mie mi se pare extrem de normală o asemenea atitudine. Poate un pic prea politicoasă, dar asta este o problemă de educație și nu una medicală.
M-am mai simțit insultat și când același autor sau aceeași autoare ce se ascunde sub numele de Ziua News mi-a scris că și-a dat el sau ea seama, cu mintea lui sau a ei, că avem de-a face aici cu un caz de autism, așa că l-a consultat pe un „specialist în autism, care a studiat și discursurile, ca și confruntările din campania electorală, precum și ieșirile scandaloase ale președintelui Iohannis”. Specialist care nu a vrut să spună cum îl cheamă, deoarece „nu a fost vorba de un control complet”. Adică, tare prost trebuie să mă creadă Ziua News ca să îmi spună așa ceva.
Mi se pare atât de idioată toată relatarea cu specialistul, încât nici nu îmi vine să o comentez, d-apoi să o demontez. Că nu prea am ce să demotez aici. Nu pot să trec însă peste fractura logică a ideii că sindromul „identificat” la domnul Iohannis s-ar instala, după „părerea specialistului”, în „jurul vârstei de 3 ani” și s-ar referi la „copiii foarte inteligenți dar retrași”. Câți copii retrași cunoașteți dumneavoastră să își aleagă, din pasiune, o meserie de dascăl și să își facă o carieră politică, ambele presupunând ieșire în public și interacțiune cu mulți semeni?
În fine, este o formă de propagandă ieftină, pentru proști, să citezi dintr-un manual ca să îți argumentezi o idee, ca și când manualul s-ar referi la cazul concret pe care îl combați prin propagandă.
Eu înțeleg că cei de la Ziua News au ales ca gazeta lor să fie o propagandistă anti-Iohannis. Este obțiunea lor. Dar mai înțeleg și că este o prostie să mai aibă pretenția că propaganda lor ar atinge și alte ținte decât cele care deja știu și acceptă că nu avem de-a face aici decât cu propagandă și nu cu jurnalism, știri sau informații destinate publicului interesat.
Desigur, de când există facebook și alte rețele de socializare online, este posibil ca cineva ce se intitulează „friend” să îmi propună să citesc un articol din Ziua News. Iar eu chiar să îi urmez sugestia, pentru că nu știam ce urmează să citesc. Dar, citind și fiindu-mi insultată inteligența prin această lectură, a doua oară nu mi se mai întâmplă. Nici să citesc din Ziua News, nici să mă iau după „friend”-ul care mi-a propus lectura.