miercuri, 9 noiembrie 2016

Incredibilul presedinte ales in America

„Incredibil” este unul dintre cele câteva ticuri verbale pe care le afișază domnul Donald Trump, de fiecare dată când se adresează liber auditoriului. Vorbim despre Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite ale Americii, de acum câteva ore. 

Foto: ABCnews.go.com

Un populist de excepție, care știe să își vândă orice produs publicului cumpărător și care nu are nici cea mai mică reținere să mintă, să înșele, să ridiculizeze, să amenințe, să întărâte, să învrăjbească, să promită fără acoperire și fără cea mai vagă intenție de a se ține de cuvânt, cu singura condiție sau justifiare că astfel va obține succesul în vânzare, domnul Donald Trump a mizat pe popularitatea sa pentru a impune unuia dintre cele două partide mari ale Americii să îl adopte în rolul de candidat la președinție. Și a reușit. Așa că, în urma acceptării înfrângerii de contracandidata Hillary Clinton și înainte de numărarea tuturor voturilor, acest domn a devenit cel de-al 45-lea președinte ales al americanilor. Deocamdată, președinte-ales.
La un moment dat, se vor analiza eficiența și eficacitatea armelor cu care a convins aproape 60 de milioane de compatrioți să îi dea lui votul lor. Faptul că marea lor majoritate sunt cu educație puțină și în căutare de vinovați pentru condiția lor modestă de albi neprivilegiați este o explicație necesară, dar nu suficientă. 
Dar acum, la cald, este mult mai important de bănuit ce ne așteaptă de pe urma evenimentului alegerii președintelui Statelor Unite. Pentru că, încă din primul moment, unii au început să se pregătească pentru un viitor altfel imprevizibil. Măcar prin insolitul său.
Deja, piețele de tranzacționare a valorilor și mărfurilor au reacționat cu căderi spectaculoase, de peste cinci procente. Dolarul american nu se simte deloc bine, în condițiile în care prețul aurului a luat-o repede în sus. Aliații occidentali ai americanilor, mai ales britanicii, germanii și francezii, și-au exprimat șocul, uimirea, spaima chiar că domnul Trump va fi președinte și, mai ales, comandantul șef al celor mai puternice forțe armate de pe Planeta Pământ. Site-urile de depunere online a cererilor de rezidență în Canada pentru cetățenii SUA s-au blocat din cauza numărului inacceptabil de mare de accesări simultane.
Dacă ne imaginăm un cursor care să alunece pe un ghidaj, la un capăt am avea îndeplinirea imediat și în întregime a promisiunilor electorale ale domnului Trump, încă din prima zi la serviciu, în ianuarie 2017. La celălalt capăt, am avea un președinte copleșit de sarcina de a comanda și de a decide pacea și războiul la nivel planetar, confirmând astfel aprecierea celor mai solide inteligențe americane, civile și militare, din propriul partid, care sunt convinse că domnul Trump este complet incompetent pentru funcția asta.
Între aceste două extremități, avem tot felul de combinații. În cel puțin patru domenii, guvernarea Trump ar putea merge de la înțelept, la rezonabil, la visceral sau la absurd. Absurdul fiind cel promovat în campania electorală și care i-a adus voturile majoritare.
În domeniul securității, pe calea înțeleaptă, domnul Trump ar putea să continue pe mai departe și să întărească alianțele militare între națiunile cu valori comune, să apere aceste valori cu puterea militară americană, oriunde ar fi ele amenințate, să impună pacea în zonele de conflict fierbinte, cum sunt cele din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, să rezolve conflictele înghețate în favoarea publicului local și regional, ori să pună punct amenințărilor venite dinspre Coreea de Nord sau Rusia. Mergând pe calea rezonabilă, ar putea să repare pe ici pe colo defecțiunile arhitecturii actuale de securitate globală, cu ajutorul organizațiilor internaționale, care sunt masiv finanțate de americani. Și s-ar abține de la acutizarea conflictelor în care America nu poate ori nu vrea să fie parte. Parcursul visceral ar putea însemna flexarea mușchilor și acutizarea retoricii de superputere, din care să rezulte cât de măreață a devenit din nou națiunea americană, sub președintele Trump. Absurdul constând din punerea în practică a ideilor trumpiste legate de închirierea puterii militare a SUA oricui dă mai mult, înarmarea nucleară a unor state în conflicte permanente sau iminente, cum sunt Japonia și Coreea de Sud, refuzul asistenței militare pentru aliați tradiționali, dacă aceștia nu plătesc pentru așa ceva și alte asemenea trăznăi.
În domeniul politicii de mediu, înțelepciunea continuării și întăririi măsurilor de prevenire a încălzirii globale și de maximizare a surselor alternative de energie fără emisii de carbon ar putea fi înlocuită cu un comportament mai reținut, sau chiar cu absurdul aplicării promisiunilor electorale, inclusiv sistarea finanțării organizațiilor internaționale care se ocupă de mediu.
În ceea ce privește comerțul, domnul Trump ar putea veni cu soluții noi, favorabile tuturor, de comerț internațional și regional, mai ales cu Uniunea Europeană și cu vecinii teritoriali al Americii. Sau, mergând prin rezonabil și visceral, ar putea ajunge la denunțarea acordurilor existente, fără să pună altceva în loc. 
În domeniul economic și, mai ales, în subdomeniul fiscalității, ne putem aștepta la variante comportamentale pe aceeași paradigmă ca în domeniile menționate mai sus. Tot aici includem și măsurile predictibile sau surprinzătoare privind migrația forței de muncă, venită din afară în Statele Unite.
Neavând niciun precedent, nu știm cum se va comporta domnul Trump în niciunul dintre aceste domenii, cum nu știm ce va face cu multitudinea de probleme interne pe care le-a fluturat prin fața ochilor alegătorilor, fără să facă măcar aluzie la soluții rezonabile. Pentru că Donald Trump nu are nici măcar o zi de experiență proprie în administrarea domeniului public. Și nici nu are cunoștințele, deprinderile și filosofia unui administrator la nivel național-federal. 
În asemenea situație și fiind total lipsiți de orice pârghie de influențare a comportamentului prezidențial american, noi, românii europeni, nu avem alternative prea multe. Chiar dacă recomandarea de bun simț este să ne așteptăm și să fim pregătiți pentru ce e mai rău, în toate domeniile de interacțiune româno-americană, încă din anul următor, trebuie să începem prin a recunoaște că nu suntem capabili să ne pregătim nici măcar pentru situații mai puțin dezastruoase, cum ar fi o politică trumpistă rezonabil-viscerală. 
Cu alte cuvinte, suntem la cheremul și la mila președintelui ales și în ceea ce privește apărarea națională, și în ceea ce privește călătoriile fără vize în SUA, pentru plăcere, afaceri sau studii, și în ceea ce privește investițiile, și în ceea ce privește mediul și așa mai departe.
Desigur, ar putea fi și altfel. Alegerea unui asemenea președinte în America ar putea fi o ocazie istorică să ne punem și noi ordine în propria guvernare, să ne dăm seama că rămânerea la mila străinilor, oricând de bine intenționați ar fi ei, este întotdeauna o soluție contra-productivă și că stă doar în puterea noastră să ne guvernăm cât mai bine și pentru binele nostru. 
Noi, românii, fiind populiști prin excelență, indiferent de culoarea politică a partidelor pe care le tot votăm și răsvotăm, ar trebui să facem acum exact invers decât americanii. Să ne alegem o guvernare rațională, înțeleaptă și capabilă, care să ne vrea binele și să ni-l aducă acasă. Nu de capul ei, ci cu efortul nostru, al publicului, desigur.