sâmbătă, 5 decembrie 2015

O iarnă de neiernat

De ce-ai dormi iarna? Mai bine
Stai trează și iernează în gând lângă mine!
De ce m-ai lăsa iarna în pace?
Mai bine mi-ai șopti ce știi că îmi place!

















Când mă vezi că moțăi ghemuit lângă sobă
Mai bine m-ai ține treaz și m-ai ține de vorbă!
În loc să mă lași să visez despre vară
Mai bine mi-ai promite că va ninge afară!

Mi-ai zice că va fi acea iarnă frumoasă și rară
În care eu iar te iubesc cum o fac seară de seară
Iar tu mă ispitești cu un umăr gol de sub robă
Când îmi ghicești în cărți că sunt Craiul de Tobă.

Nu vom tăia niciun brad plin de gheață și ace
De cetină, din pădurea vecină, care acuma tace
Și care-și ascunde-n tăcere taina de sine
Lăsându-mă liber, să te iubesc doar pe tine...