miercuri, 13 ianuarie 2016

Testul Bodnariu

Enunțul testului este următorul:
Familia Bodnariu, formată din tată, mamă și cinci copii minori, se află în litigiu cu statul Norvegia, ai cărui cetățeni sunt, stat care îi acuză pe părinții Bodnariu de rele tratamente aplicate celor cinci copii. Înainte de a judeca această acuzație, justiția norvegiană a luat măsura separării părinților de copii și a respins un apel al părinților, prin care aceștia solicitau suspendarea măsurii radicale a separării.

Foto: gov.ro

La o lună de la declanșarea litigiului, părinții Bodnariu au introdus, în apărarea lor, aspectul că ei aparțin cultului penticostal și că așa-zisele rele tratamente nu erau altceva decât aplicarea principiilor și normelor de conduită specifice cultului respectiv. Cu alte cuvinte, ei proclamă faptul că, fiind vorba de o practică religioasă, statul norvegian nu poate interveni în exercitarea ei și nu o poate curma.
În același timp, deoarece își păstraseră și cetățenia română în Norvegia, Bodnarii au apelat și la opinia publică românească, activată prin intermediul rețelelor de socializare, mai ales a facebook-ului, dar și prin postul de televiziune Antena 3, al cărui director este familiarizat cu problematica practicilor religioase de rit penticostal. Director care a și lansat o petiție publică, adresată regelui Norvegiei, secretarului general al Organizației Națiunilor Unite și altor înalți demnitari mondiali.
Într-un final, părinții Bodnariu au cerut și asistență consulară din partea statului România, în litigiul lor cu statul Norvegia.
Prin aplicarea acestui test, se cere poziționarea celui ce dă testul față de situația familiei Bodnariu.
Au trecut acest test cei care au zis că nu e treaba lor să se poziționeze în vreun fel față de situația familiei Bodnariu și, evident, l-au picat cei ce au căzut în capcana de a-și da cu părerea despre acest caz.
Pentru că nu este nimic de spus. Noi, ca membri ai publicului românesc, nu putem judeca o cauză ce se află pe rolul unei instanțe de judecată norvegiene, pentru simplul fapt că această judecată se va face în totală indiferență față de părerea noastră. Și așa trebuie să fie. În Norvegia și oriunde în Lumea civilizată.
A mai picat acest test și Guvernul Cioloș, în momentul când însuși premierul s-a aplecat asupra acestui caz, cînd însuși ministrul de externe l-a informat pe reprezentantul în București al familiei și al cultului penticostal cu privire la demersurile pe care le face statul român în favoarea Bodnariilor și când opinia publică a fost informată despre toate acestea prin intermediul purtătorului de cuvânt al guvernului.
Ca să fi trecut testul, Guvernul Cioloș ar fi trebuit să se ocupe și să vorbească public despre acest caz prin intermediul unui funcționar din Secția Consulară. Și atât.
În fața acestui eșec, rămâne să ne întrebăm dacă n-ar fi mai bine să trecem și noi la ritul penticostal, atunci când avem o problemă pe care statul nostru român nu se grăbește să o soluționeze?
Dacă este să ne luăm după comportamtentul guvernamental, aceasta ar putea fi o soluție chiar și pentru Armata României, de exemplu, care are atât de mult probleme nerezolvate, iar premierul Cioloș nu se apleacă asupra lor, ministrul nu informează personal pe nimeni despre ce face statul român pentru rezolvarea lor, iar purtătorul de cuvânt al guvernului tace.