miercuri, 25 septembrie 2013

De ce îi era frică domnului Crin Antonescu

Marți seara, domnul Crin Antonescu s-a aflat în studiourile unei televiziuni de partid și de buzunar, invitat fiind în calitate de „președinte al Partidului Național Liberal și co-președinte al USL”. După ce i-a complimentat pe redactorii postului că au și public care îi urmărește, format din personalul său care îi alcătuiește zilnic sinteza de presă, domnul Crin Antonescu a spus că îi este „frică că nu este altă soluție” decât uciderea în masă a câinilor, deoarece s-au înmulțit prea mult, devenind o problemă acută, ce trebuie neapărat rezolvată.


Trebuie să menționăm de la început că nimeni nu știe de nicio înmulțire a câinilor comunitari, în ultimii zece ani, alta decât cea din hârtiile primăriilor care deturnează fonduri publice sub pretextul gestionării unui număr mare de câini, dar care nu au nicio evidență sau registru, ori recensământ al câinilor de pe străzile localităților lor. Adică, nimeni nu poate să spună câți câini erau acum zece, cinci, doi ani, ori chiar ieri, în nicio localitate din România, pentru că acești câini nu au fost niciodată numărați, înregistați, înseriați ori microcipați, luați în evidență și așa mai departe, cum nu există niciun document legal, oficial, privind numărul acestora.
În ceea ce mă privește, ca locuitor al Bucureștilor și vizitator al altor câtorva localități din România, pot depune mărturie, inclusiv sub jurământ, că nu am observat nicio schimbare în populația canină din acele locuri pe unde am trecut de mai multe ori, în ultimii zece ani. Poate au mai dispărut din câini, dar, cu siguranță, nu s-au născut alții. Nici la mine pe stradă nu am văzut nicio creștere a numărului câinilor, nici pe străzile Bucureștilor pe care trec des, unde am ajuns să știu aproape toți câinii, pentru că nu sunt mulți și mai sunt și drăgălași, nici în alte părți pe unde am umblat.
Zicând aceste lucruri, semnalez o problemă extrem de gravă, legată de domnul Crin Antonescu. Domnia sa este președintele Senatului României, pe lângă funcțiile enumerate de gazda emisiunii unde s-a dat pe post, adică este cel ce ia locul președintelui României, oridecâteori acesta nu poate să își exercite funcția, precum și cel ce prezidează una dintre cele două camere ale Parlamentului României, care reprezintă puterea legislativă în stat. În această calitate, este de așteptat ca domnia sa să își formeze opinii și să ia decizii numai în cunoștință de cauză, pe bază de date și informații credibile, verificabile și rezonabile.
Numai că, la emisiunea de marți, domnul Antonescu și-a argumentat decizia de a sprijini legea de masacrare a câinilor României pe nimic, aserțiunea domniei sale, că această decizie se bazează pe faptul că s-au înmulțit câinii în mod periculos, nefiind susținută de nicio cifră oficială și de nimeni credibil și serios.
O asemenea situație este îngrijorătoare, în primul rând, pentru iubitorii de câini, atât de blamați de propaganda isterică din aceste zile, care încurajează uciderea animalelor nevinovate în masă, pentru că arată cu câtă superficialitate s-a luat decizia de masacru, la cel mai înalt nivel de demnitate publică.
Dar aceeași situație este îngrijorătoare pentru orice cetățean român, care se poate gândi că demnitarul numărul doi al Țării ia și alte decizii ce ne influențează sau chiar ne condiționează viața, bazate tot așa, pe nimic.
Există doar două explicații posibile ale acestei situații.
Una ar fi că domnul Crin Antonescu este construit psihic la fel ca destul de mulți alți oameni, care iau decizii în mod instinctiv și, doar atunci când sunt supuși unui control, caută cele mai plauzibile motive ce ar fi putut duce la respectivele decizii, luate din burtă, nu din minte. Dacă aceata este explicația adevărată, atunci problema nu aparține domnului Antonescu, care nu are de ce să fie blamat pentru cum este domnia sa construit psihic, ci celor care l-au ales sau l-au numit în funcțiile de partid și în funcția de stat în care poate să ia astfel, adică instinctiv, deciziile.
A doua explicație ar fi că domnul Crin Antonescu are motive serioase care l-au condus la luarea unei decizii atât de grave, doar că nu poate să anunțe public aceste motive. Nefiind vorba de un subiect de securitate națională și nici de desconspirarea unor secrete de stat de importanță deosebită, care ar justifica, într-un fel, mascarea rațiunilor reale în motive inventate, ascunderea lor nu se poate datora decât fenomenului din categoria corupție. Ipoteza aceasta devine interesantă dacă adunăm la ea și certitudinea că noul act legislativ promovat și de domnul Crin Antonescu este un exemplu de manual pentru corupția instituționalizată, adică de legiferare a unei situații prin care corupătorii pot să își însușească cât vor din banul public fără să aibă probleme, iar corupții din administrația publică centrală și locală le pot facilita această însușire sub protecția legii.
Personal, nu am preferință pentru niciuna dintre explicații, mai ales că ele nu sunt mutual exclusive.