În introducerea la acest
articol vreau să aflați numai atât: știu că sunteți de părerea că nu este bine
să te atingi de leader-ii opoziției nici măcar cu o floare, pentru că prea destul
îi vorbesc de rău cei de la putere, care abia așteaptă să îi poată compromite
și înfunda în subsolul simpatiei publicului. Și mai știu că sunteți mulți cei care
extind această opinie, cum că oamenii trebuie lăsați în pace, și atunci când acești
leader-i sunt proprii lor dușmani și își fac singuri de lucru cu lopata, pentru
săparea propriei gropi mediatice. Deci, deși știu lucrurile acestea și cu tot
riscul de a vă supăra, vă propun textul următor.
Luni, 13 februarie 2012,
contul de Facebook al domnului Crin Antonescu, politician, a lansat notificarea
că domnia sa, președintele PNL, va participa la emisiunea „La ordinea zilei” de
la Antena 3. Spre sfârșitul emisiunii respective, unde domnul Crin Antonescu chiar
a participat, i-am „postat” acest comentariu, la contul resprectiv:
„Domnule Crin Antonescu,
Eu l-am declarat pe Băsescu Traian inamicul meu
personal, ceea ce mă califică să vă adresez următoarea întrebare: de ce nu
comunicați cu noi, publicul, altfel decât în manieră de cafenea?
Vă întreb asta chiar acum, când v-ați dedicat o
oră și jumătate din timpul dumneavoastră pentru a sta într-o emisiune TV
alături de alți participanți de un calibru politic și public inferior
dumneavoastră, care abia v-au lăsat să spuneți câte ceva, sugerând prin aceasta
că aveți timp de pierdut.
Până să primesc răspunsul dumneavoastră, am
construit următoarele ipoteze, pe care vă rog să mi le confirmați sau
infirmați:
1. sunteți prea infatuat și aveți convingerea că
știți să comunicați instinctiv, și nu vă trebuie nici un sfat profesional în
domeniul prezenței dumneavoastră publice;
2. sunteți sabotat de profesioniștii în comunicare
pe care îi aveți lângă dumneavoastră;
3. nu aveți asemenea specialiști care să lucreze
pentru dumneavoastră;
4. nu există nici o preocupare personală sau la
nivelul partidului și Uniunii pentru comunicarea publică corectă, efectivă și
eficientă.
Vă mulțumesc pentru atenție”
Sincer să fiu, m-ar fi
mirat să primesc un răspuns la acest comentariu. Dar, stați liniștiți, nu am
primit nici unul, în următoarele 16 ore. Adică, socializare on-line ca
socializare, dar nici chiar așa, să avem pretenții la conversații între gazdă
și public. Este suficient să citim cuminți ce ne spune gazda și să dăm „like”.
De altfel, sunt la a doua
experiență de acest tip. Și domnul Adrian Năstase se socializase cu mine pe
Facebook. Ba, chiar mi-a trimis o invitație la zilele porților deschise la
domnia sa, la partid, în calitate de președinte a ce este dânsul pe acolo. Și,
în invitație, mă încuraja să folosesc și oportunitatea de vizită virtuală, dacă
nu mă pot deplasa până la sediu. Ceea ce am și făcut, cu rezultatul că acolo nu era nimeni să mă bage în seamă. Nici măcar ulterior, nu s-a trezit nimeni să îmi
aprecieze efortul de a răspunde invitației și să îmi spună și mie.
La vremea respectivă, n-am avut minte și i-am
scris domnului Năstase, în virutea faptului că eram „Facebook friends”, relatându-i pățania
că am venit în vizită, conform invitației, când porțile erau deschise dar nu era nimeni acasă. Mai
ales că nu venisem cu mâna goală, așa, ca om educat și politicos ce sunt. Ce a
fost amuzant, a fost că, în replică la acest mesaj, de altfel urban și elegant
în ton și conținut, domnii sau doamnele gestionari sau gestionare ai sau ale contului
mi-au raportat mesajul ca fiind unul abuziv și i-au cerut Facebook-ului să îmi
suspende dreptul de a mai transmite mesaje către oricine. Lucru care s-a și
întâmplat, până la lămurirea situației.
Deci, odată fript cu un
politician, îmi pusesem deja echipamentul de protecție și pentru cel de-al doilea.
Vestea bună este că
lucrătorii care gestionează contul personal Facebook al domnului Crin
Antonescu, politician, nu mi-au șters comentariul. Și nici nu m-au pârât ca abuziv.
Vestea proastă este că nu
l-au citit. Și nici nu i-au spus domnului Antonescu că eu am opinia sinceră că
nu este bine să facă figurație la televizor, numai ca să fie văzut pe acolo,
pentru că imaginea domniei sale, de pretendent la cea mai înaltă demnitate publică în România, nu are decât de suferit de pe urma unui asemenea comportament.
Iar motivul pentru care
public acum aceste rânduri este că sunt convins că, dacă l-ar fi citit, doamnele și domnii din „staff” nu l-ar
fi lăsat pe domnul Crin Antonescu să interacționeze telefonic cu un moderator
de emisiune de scandal de la Antena 1, chiar în aceiași noapte, pe subiectul feselor goale, din vestiar,
ale fostului premier Boc Emil, de care nu prea își mai aduce aminte mai nimeni, la
nici o săptămână de la demisie.
Pentru că, dacă prezența
domniei sale în emisiunea de seară de la Antena 3 a fost nejustificată, cel
puțin din punctul de vedere al unei politici eficiente de comunicare publică,
intervenția sa din noapte, la o asemenea emisiune de scandal și pe un asemenea subiect, este mai
mult decât lamentabilă, este scabroasă. Cred că nici măcar publicul-țintă și
obișnuit al emisiunii de pe Antena 1 nu și-ar dori să aibă un președinte care
se arată doar ca să comenteze despre cine și de ce l-ar fi fotografiat gol pe micuțul Boc, indiferent cât de deștept ar fi fost conținutul
comentariului.
Și nu vorbesc aici de
aspectele morale, ci de cele pur comerciale ale situației.
Domnul Crin Antonescu
este cunoscut de un număr de cel puțin de șase ori mai mare de cetățeni români
decât maximum audienței fiecăruia dintre cele două posturi, ca să nu mai vorbim
de cele două emisiuni. Mai mult chiar, cei care l-au votat efectiv pe domnul
Antonescu, demonstrând prin aceasta că au încredere în domnia sa și îl
prețuiesc, este dublu totalului telespectatorilor Antenei 1 și triplul celor ai
Antenei 3. De aici rezultă că domnul Antonescu face rating, adică aduce
audiență acestor două posturi de televiziune și nu invers, adică ele, televiziunile, l-ar „promova”
pe politician. Acest lucru este confirmat și de faptul că Antenele titrează episodul astfel: „Cine l-a filmat pe Boc în fundul gol? Crin Antonescu, despre imaginile cu fostul premier”, iar știrea începe cu „Crin Antonescu a acceptat să intervină în cadrul emisiunii...”
Dacă adăugăm la aceste
observații și ideea că publicul obișnuit al Antenelor este unul deja convins să
voteze cu Uniunea a cărui co-președinte este domnul Antonescu, ne putem
întreba, pe bună dreptate, care este câștigul acestor apariții din data de 13 februarie
și al altora de același tip?
Și ne interesează un
asemenea câștig, pentru a-l compara cu pierderile semnificative în
credibilitate și chiar în simpatie pe care le poate suferi, cu certitudine, „imaginea” publică a leader-ului liberal.
Dacă ne iese cu plus,
adică se întâmplă ca domnului Antonescu să-i fi sporit numărul simpatizaților în urma aparițiilor
televizistice, deși a pierdut din alți simpatizanți, atunci bravo lor, strategilor de imagine și tacticienilor în
arta comunicării!
Dacă, însă, ne iese cu
minus, atunci revenim la cele patru ipoteze emise de mine cu ocazia
socializării cu contul Facebook al domnului Crin Antonescu.
În eventualitatea că nu
voi primi nici un răspuns de la domnia sa, dumneavoastră ce credeți despre
acestea? Care este cea mai veridică sau mai probabilă din cele patru ipoteze?
Căci, până să mă lămurească cineva, eu
rămân cu această mare nedumerire, pe care am expus-o aici, făcând uz de toată
stima mea pentru domnul Crin Antonescu.
Domnule Hari, cu tot respectul, dar ce atata tam-tam pe treaba asta?
RăspundețiȘtergereCa Basescu se pazeste de emisiuni dubioase dar in schimb spune cu tupeu ca in Romania cu 80 de morti, situatia nu este grava, ce mai ziceti? Il stimez foarte mult pe dl Antonescu si nu imi cade prea bine sa aud ca a acceptat o interventie telefonica la o emisiune de cacao si mai ales pe asemenea subiect. Dar pana la urma nu a participat la emisiune, a facut un comentariu despre un coleg de al sau parlamentar, comentariu deloc deplasat. Nu e ceva care sa-i puna la indoiala caracterul, parerea mea. Iar cei care il desconsidera din aceasta cauza, sa-mi fie cu iertare, dar sunt slabi si malipulabili.
Iar despre prezenta sa la Antena3 la Ordinea Zilea, parerile se impart. In ceea ce ma priveste, eu apreciez prestanta in orice astfel de emisiune cu dezbateri pe teme serioase, a domnului Antonescu. De preferabil, cum ati notat si dvs, sa fie singur, fara slugoi de televiziune care sa-l acopere.
De ce asteptati sa va raspunda cineva pe contul dansului de Facebook? Ati vazut si dvs ca multi intreaba, asteapta lamuriri, dar nu acela este locul potrivit. Cum bine ati observat, are administratori, oameni care se ocupa de el, si contul in sine are doar rol informational. Daca doriti sa discutati cu domnul Antonescu, sunt alte cai.
O zi placuta va doresc si numai bine!
Ce este cu atâta tam-tam pe treaba asta?
ȘtergereIară o întrebare pertinentă, ce merită un răspuns din partea mea, chiar dacă este mai lung.
Imboldul de a publica acest text provine din dorința mea de a înțelege cu cine votez, vorba marelui Caragiale.
Mulți dintre noi folosim repere bi-dimensionale, de tipul „dacă este liberal, atunci e de bine (că mie îmi plac liberalii) sau e de rău (că mie nu îmi plac)”, ori „dacă este sărac, atunci este de bine (că este cinstit) ori este de rău (că trăiește numai din politică)”, sau „dacă se expimă frumos, atunci e de bine (că este inteligent) sau este de rău (că prea e lustruit ca să îi înțeleagă pe cei mulți și proști)” și așa mai departe.
Eu însă vreau să înțeleg dacă omul ce îmi cere votul este capabil să își exercite funcția publică în folosul meu. Pentru aceasta, eu vreau ca acel candidat să fie suficient de inteligent ca să înțeleagă mersul lucrurilor, suficient de liber în gândire și acțiune ca să lucreze în folosul meu și suficient de cinstit și moral ca să reziste tentațiilor funcției și încercărilor de corupere a lui de la misiunea de a-mi servi interesele.
Pentru a găsi răspunsul la aceste probleme, nu este suficient ce îmi spun unii și alții. Nici ce este candidatul meu, așa, la prima vedere, nu îmi este de ajuns.
Și atunci vreau să aflu mai multe. Iar sursa cea mai amplă de informații privind persoanele care îmi vor votul este prezența lor publică.
De exemplu, dacă improvizează tot timpul în public, înseamnă că ori este exagerat de încrezător că improvizația lui ține loc de munca asiduă, așa cum fac alții, pentru a înțelege despre ce se vorbește în propoziție, ori este, pur și simplu, superficial din fire și indiferent la impresia pe care o produce asupra mea.
Dar sunt și alte semne mai subtile. Unul este această sacrificare a propriei imagini a domnului Antonescu pe altarul audienței posturilor de televiziune Antena 1 și Antena 3. De ce ar face asta? De nepriceput? Sau nu are încotro? Sau este bine intenționat și consideră că oricum iese mai bine decât să se rezume la o imagine „prezidențiabilă”? Sau nu este nimeni care să îi arate diferența?
De exemplu, emisiunea de noapte de pe Antena 1 a avut o creștere de vreo 53.000 de adulți din mediu urban față de audiența obișnuită, iar întrebarea este cât din această creștere se datorează feselor bociste și cât prezenței domnului Antonescu. După cum mi-a fost descrisă emisiunea, realizatorul a adus și alte nume „grele” care fac audiență, pentru comentarea aceluiași subiect. De unde rezultă că, fără acești „invitați” care au „acceptat” să comenteze, numai cu filmulețul impudic nu ar fi realizat această creștere. Dar nici așa nu a reușit să ajungă din urmă competitorul direct (Canal D), care tot a mai avut vreo 24.000 de telespectatori peste ratingul Antenei.
Ce îmi spune mie asta? Păi, îmi spune că nu sunt sigur că domnul Antonescu știe ce vrea. Și mai îmi spune că domnia sa se mulțumește cu cât câștigă, în popularitate, de pe urma acestor apariții.
Dar mă lasă și să speculez că își plătește datoriile în natură, față de un partener de uniune politică care câștigă bani buni de pe urma acestor audiente TV.
Ceea ce nu mi-ar place să facă „președintele meu”, pe care chiar îl vreau prezidențiabil și nu cabotin sau palavragiu, chiar înainte să ajungă la demnitatea aceea.
Cum să mă aștept ca domnia sa să elaboreze politici publice în domeniile pretențioase și sensibile ale afacerilor externe, securității naționale și puterii militare, dacă nu dovedește că are o politică coerentă de informare publică?
Făcând astfel, domnul Antonescu mă nelămurește dacă este suficient de inteligent ca să înțeleagă mersul lucrurilor, ori dacă este suficient de liber în gândire și acțiune ca să lucreze în folosul meu, sau are o mulțime de constrângeri și datorii de plătit).
Nu va mai pierdeti timpul cu USL-istii aroganti! Dumneata esti om din popor si ta asteptam alaturi de popor!
ȘtergerePuteam să nu relatez pățania cu postatul pe Facebook și m-am gândit, de la început, că mulți vor lua acest articol ca pe o sancțiune că nu am fost băgat în seamă pe rețeaua de socializare.
ȘtergereMi-am asumat însă acest risc, pentru simplul fapt că la noi, în România, Facebook-ul este folosit cu totul altfel decât în alte colectivități. La noi, acesta se folosește ca blogul, adică se măsoară numai câți au trecut pe acolo și au dat „Like”.
Numai că asta nu este socializare decât în cazul prietenilor adevărați, adică în carne și oase, care se mulțumesc să mai afle despre tine știri minuscule, de tipul ce ai mai ascultat, ce ai mai citit sau ce ai mai văzut.
Pentru prietenii vitruali este mult mai important să știe ce păreri ai, tocmai pentru a suda aceste prietenii. Ori, această informare presupune un SCHIMB de impresii, un dialog. Adică o SOCIALIZARE între necunoscuți.
Ori, persoanele publice de la noi, cu excepții, bineînțeles, mai ales din rândul unor jurnaliști, folosesc Facebook ca pe o gazetă de perete de școală generală sau de fabrică de postav, unde instructorul cu propaganda pune cele trei materiale sub geam, iar restul colectivului trece pe acolo și le vede. Eventual, le și citește. Și atât.
Deci, nu am sperat nici un moment că voi avea un alt comportament decât cel foarte românesc, privind postarea mea.
Țin totuși să precizez că, în urma publicării acestui blog, am primit un mesaj de răspuns de la administratorul contului domnului Crin Antonescu, în care mi-a explicat regulamentul lor intern de funcționare, pentru care îi mulțumesc.
Salut, Hari! Nu am vazut emisiunea cu pricina, dar bănuiesc că a fost chemat să lămurească relaţia cu Ponta. Acum, după "minunea" lui ginerică la investirea guvernului Băsescu, nu mai ştiu cât, nu mai am încredere decât în Crin. Chiar dacă tu nu eşti de acord cu el. N-am simpatii politice dar, dintre 3 rele, o aleg şi eu pe cea mai puţin dăunătoare.
RăspundețiȘtergereDa, Victor, ai perfecta dreptate!
ȘtergereȘi eu aș vrea să „țin cu” domnul Crin Antonescu. De aceea am și abordat subiectul, că eu vreu „să țin” de-adevăratelea cu domnia sa și nu doar că nu am altă „alternativă”.
Adică, îmi doresc să mai crească omul, să îl văd că îi pasă de mine și că mă face să cred că se îmbogățește.
Hari,
RăspundețiȘtergereCa sa te consolez iti pot spune ca nu esti singurul care a patit astfel de chestii. Bine eu nu am ajuns pana la Nastase, pentru ca nu voiam sa fiu trimis la numarat de oua acolo unde cuibarul este gol. Nici la Antonescu, pentru ca stiu ca nu are timp sa citeasca pe blog, ii face altcineva treaba. Dar am avut si eu niste Uslasi de mana 2 nu dau nume, nici nu conteaza. Unii adupa doua trei intrebari incomode , mi-au inchis robinetul. Altii, se fac ca nu vad ce scriu. Altii nu mai apar , probabil si-au facut alte adrese, pentru pupincuristi si raspund numai acolo, daca or raspunde ei. Adevarul e ca nu toate mustele fac miere. Eu m-am convins de mule ca niciodata nu gasesti in sticla ce scrie pe eticheta. Mereu e ceva in plus sau in minus.
Iti inteleg insa perfect amaraciunea ca nici un om politic nu se ridica la nuivelul asteptarilor sau cel putin nu din cei care se erijeaza in lideri. Ce sa facem nu noi alegem liderii de partid, BARINII PARTIDULUI ii numeesc, in functie de devotamentul fata de INTERESELE DE PARTID. ESTE UN ADEVAR PE CARE TREBUIE SA IL VEDEM.
De obicei, pentru a se găsi o soluție corectă în rezolvarea unei chestiuni, într-un test-grilă, se emit mai multe variante.
RăspundețiȘtergereDoar una este cea corectă.
Rareori, două. ( într-un asemenea caz, se apreciază creativitatea)
Am citit de câteva ori ipotezele pe care le-ați construit.
Nu pot renunța decât la nr. 2.
Ca să vă fi dat un test de cititor, ar fi trebuit să știu răspunsul corect. Dar, cu toată onestitatea, nu-l știu. Vom aștepta însă și opinia împricinatului. Dacă nu ne-o va da direct, măcar o vom putea deduce din comportamentul ulterior.
ȘtergerePrincipala problema a politicienilor romani este ca nu prea au concurenta !
RăspundețiȘtergereHari, ai dreptate în introducere. Riscul de a supăra un cititor avizat este enorm. Norocul meu este că fac parte din categoria celor neavizaţi şi care nu prea urmăresc emisiunile de genul celor la care faci referire. Mi-e foarte greu să exprim o părere pe acest subiect. De aceea, mă mulţumesc doar să-i dau dreptate cititorului care a comentat înaintea mea şi susţine că "Principala problema a politicienilor romani este ca nu prea au concurenta!" Iar după o aşa lungă lectură, cu ipoteze şi explicaţii, simt nevoia să mai ies puţin la aer şi să pun mâna pe lopată, căci mai e ceva zăpadă prin troiene.
RăspundețiȘtergereDar, dragul meu Ifim, comentariul tău ESTE o opinie avizată! Mulțumesc și spor la zăpadă!
Ștergere