De câte ori zicem
25 Octombrie, vorbim de fapt despre valori. Valorile sunt importante, pentru că
ele fac diferența dintre o populație și un popor, în sensul că membrii populației
se află împreună doar pentru că ocupă același teritoriu în același timp, pe
când membrii unui popor se află împreună pentru că posedă aceleași valori,
chiar dacă nu sunt unii lângă alții nici geografic, nici istoric. Uneori, o
valoare poate fi numită cu numele unei date calendaristice, cum este 25
Octombrie, ceea ce înseamnă că toți membri poporului respectiv, de-a lungul
tuturor generațiilor care s-au scurs, recunosc acea dată ca reprezentând ceva
pentru ei, ca indivizi, dar și pentru poporul pe care îl alcătuiesc împreună.
În cazul de față,
25 Octombrie numește Armata României, ceea ce este, indiscutabil, una dintre
valorile poporului român. Ea, data aceasta calendaristică, vine de la momentul
când s-a întâmplat cea mai recentă victorie istorică a Armatei noastre,
victoria de eliberare a teritoriului național, ocupat mai înainte de trupe și
de o administrație străine. Ceea ce confirmă caracterul de valoare națională a
Armatei României. Cu alte cuvinte, această Armată este valoroasă nu numai
pentru că există, dar și pentru că a obținut victorii în numele și în favoarea
poporului român.
Desigur, au mai fost victorii și înainte de data aceasta, cum au fost cele din
Războiul de Independență, întâmplat cu 67 de ani mai degrabă de 25 Octombrie
1944. Așa cum au mai fost și alte Zile ale Armatei României, mai înainte de
acel an 1944. Fără îndoială, acele date, acum uitate ori ignorate, puteau fi
folosite ca să numească aceeași valoare națională care este Armata României.
Dar nu au fost, din varii motive. Ele rămân doar date ce numesc realizări ori
tradiții ale acestei Armate naționale. Ceea ce nu le scade cu nimic din merit.
Nicio realitate nu ar reprezenta o valoare dacă nu s-ar găsi câte cineva
care să o conteste, să o bagatelizeze ori chiar să o nege cu fermitate. Cu atât
reprezintă o mai certă valoare o asemenea realitate, cu cât rezistă mai bine la
toate tentativele de discreditare a ei.
Atât Armata României cât și Ziua Armatei României sunt supuse multor
abuzuri și încercări de murdărire a imaginii și, mai ales, a sensului lor de
valoare națională. Acest lucru se întâmplă dintotdeauna, dar parcă niciodată nu
a fost mai virulent ca în zilele noastre. Este evident de ce se întâmplă
asemenea lucruri. N-ar fi armată Armata României, dacă n-ar avea inamici,
uneori chiar din interiorul propriului popor român. Ar fi doar un club cu
uniforme standard și activități de grup, sub formă de intrucție de front și
trageri cu pușca ori cu tunul. Sau sub forma de dat cu avionul ori cu tancul.
Ca să fie armată, trebuie să conteze pentru toată lumea, chiar dacă pentru unii
contează pozitiv, iar pentru alții negativ.
Ce este important e ca Armata României să rămână cu adevărat o valoare
națională. Cât timp rămâne așa ceva, orice cârtitori, fie ei oricât de
inspirați, nu vor putea să o pună în pericol, cu niciun chip. Doar ea însăși,
Armata României, se poate denunța singură din calitatea de valoare națională. Și
nu trebuie să facă multe pentru asta. Este suficient să își nege propria menire
de putere militară exclusivă a poporului român, să se transforme într-o anexă a
ambițiilor politicienilor fără mamă, tată și patrie, să se bucure de grade și
decorații nemeritate, să accepte ca militarii să primească salariu în loc de
soldă, să lase ca trupa să fie plătită atunci când Armata nu are bani și de
arme și muniții, ori de instrucție, să îmbogățească pe unii dintre ofițeri pe
seama lipsurilor celorlalți și altele asemenea.
Ceea ce noi nu îi dorim Armatei României să i se întâmple niciodată. Cu
atât mai puțin de Ziua Ei, 25 Octombrie. Tot ceea ce îi dorim de această zi
este LA MULȚI ANI!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu