Tănase televiziunea si Trabantul

Domnul Stelian Tănase, directorul general interimar la Televizunea Română TVR, a produs o știre. Ceea ce este, din păcate, puțin lucru, deoarece, în România,  oricine poate produce o știre, atâta vreme cât ceea ce spune respectivul ori respectiva va fi preluat de presa noastră de proces-verbal. Concret, știrea este că domnul Tănase a vorbit despre ce ar vrea domnia sa să facă cu și la TVR într-un viitor imprevizibil. Este adevărat că domnia sa a menționat un orizont de timp de doi ani, dar imprevizibilitatea constă în faptul că nimeni nu știe acum ce va face acest domn în următorii doi ani. Nici măcar domnia sa.

Cum domnul Tănase nu are realizări anterioare din care să rezulte vreo fărâmă de credibilitate că s-ar putea întâmpla în realitate ceea ce domnia sa spune că ar vrea să facă , toate agențiile de știri, gazetele on-line și televiziunile mai mari ori mai mici, precum și noile mijloace de comunicare în masă, electronice și bazate pe internet, s-au aplecat doar asupra conținutului spuselor domnului Tănase. Din toate astea a rezultat o succesiune de analize literare la textul tănaseian.

Vorbit pe holurile Parlamentului, acest text este compus dintr-o improvizație de declarație personală, la ieșirea de la discuțiile avute cu parlamentarii relevanți, precum și din răspunsurile autorului la câteva întrebări puse de gazetarii și gazetărițele aflate pe acele holuri. Cu o oarecare greutate, am înțeles că domnul Tănase se află în căutare de sprijin politic pentru a se menține în fruntea TVR după numirea noului consiliu de administrație de săptămâna viitoare, în condițiile în care domnia sa a fost numit în această frunte de liberalii care, prin președintele lor, domnul Crin Antonescu, ar fi acceptat deunăzi ca domnul Tănase să nu demisioneze de acolo, așa cum făcuseră ceilalți liberali, odată cu părăsirea Useleului și, implicit, a structurilor de putere din România.

Făcând aceasta precizare, înțelegem că tot ceea ce spune domnul Stelian Tănase are o singură noimă. Adică să fie ceea ce noii săi sprijinitori vor să audă. Ca urmare, domnul Tănase a vorbit despre trei lucruri. A spus că este nevoie de o nouă lege, așa cum dorește noua coaliție politică de la guvernare să facă. A mai spus că TVR trebuie reunificat cu Radioul național, așa cum dorește domnul premier Ponta Victor să se întâmple. Și a mai spus domnul Tănase că datoria de peste 150 de milioane de euro trebuie plătită în următorii doi ani de zile, așa cum doresc clienții politici ce se uită cu jind la ceea ce are de vândut pe mai nimic Televiziunea Română, ca să își plătească datoriile către stat, cum ar fi terenurile, clădirile, releele de transmisie radio și TV și altele asemenea.

Oricare alte subiecte, cum ar fi cine să facă parte din consiliul de administrație, ori dublarea lui cu un consiliu al înțelepților numiți de regina Marii Britanii, din care să facă parte atât Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, cât și sindicatele radiotelevizistice, sau reducerea ori doar reașezarea posturilor din schema de organizare a întreprinderii, ori mărirea sau nu a taxei plătite de cetățeni pe aparatele de televizor și de radio, așa cum se plătea pe vremuri taxa pe coșurile de fum, nu sunt altceva decât subiecte ce urmează să fie discutate între guvernanți, după ce domnul Stelian Tănase va fi așezat ferm și cu greutate în respectiva frunte.

Cu tupeul omului care nu are habar despre ce vorbește, dar se pronunță oricum asupra subiectului, deoarece este pe funcția cea mai înaltă în domeniu și toți cei din jur zic doar „da, să trăiți”, domnul Stelian Tănase a adus în discuție doi termeni de comparație. A comparat Televiziunea Română cu un autoturism Trabant care ar trebui să se ia la întrecere cu mașini de ultimă generație și să și câștige, și a comparat viziunea domniei sale cu privire la cum ar arăta aceeași Televiziune Română cu modelul BBC, pronunțat bibisi și reprezentând inițialele companiei British Broadcasting Corporation cu sediul la Londra, Marea Britanie.

Adică, pentru cine ar fi interesat de ceea ce spune acest domn Tănase, domnia sa ar conduce un Trabant, dar s-ar gândi cum să îl transforme din Trabant în autoturismul britanic Rolls Royce, în doi ani, plătind și datoria astronomică acumulată de șoferii anteriori ai Trabantului. Iar argumentul pe care tot domnia sa îl aduce în sprijinul ideii că poate să facă așa ceva rezidă în faptul că are dosarul Rolls Royce în mână și că și a văzut un Rolls Royce mergând pe stradă, în viața domniei sale.

Concret, domnul Tănase avea efectiv „toate documentele BBC” în mână și le-a arătat gazetarilor de pe holurile Parlamentului, cu același gest cu care prietenul și colaboratorul său apropiat de televiziune, poetul Dinescu, ne arăta nouă, telespectatorilor, tot la Televiziunea Română, acum un sfert de veac, niște foi, pe vremea când se făcea că lucrează la Revoluția în direct.

Singura speranță pe care o putem nutri, în afara celei că domnul Stelian Tănase nu va mai fi, totuși, președintele director general la TVR plus Radio România, este că „toate documentele BBC” au fost traduse în românește de cineva cu habar atât de această limbă, cât și de limba engleză, deoarece domnul Tănase a dat suficient de multe dovezi publice că nu posedă un asemenea habar, de niciuna dintre aceste două limbi, nici la citit și nici la scris.

Altfel, suntem pierduți. Sau, cum s-ar zice la BBC, we are doomed!