Politica Guvernului Ponta privind pensiile pentru militari

Nu sunt încă nici măcar două săptămâni de când noul Guvern Ponta și-a început mandatul. Aproape că nici nu se poate vorbi de guvernare de-adevăratelea din partea acestuia, deși primul ministru și echipa sa sunt foarte activi în diferitele direcții de acțiune. Trecuți în „opoziție”, foștii guvernanți de până mai ieri jubilează acum la cea mai mică inexactitate guvernamentală și îi arată cu degetul pe noii guvernanți, deși nu este clar dacă aceștia chiar sunt la „putere”.

Dar și cetățenii simplii sunt nerăbdători să vadă realizări cât mai evidente ale noii guvernări și par destul de frustrați că aceste realizări nu se văd încă. Mai ales cei care sunt, de o bună bucată de vreme, împotriva domnului Băsescu Traian și a modului ticălos în care acesta își îndeplinește „mandatul” par a fi nesiguri dacă, într-adevăr, au de-a face cu o nouă guvernare, sau doar cu niște nume ceva mai noi ale aceleiași guvernări păguboase, de care are parte România în ultimii opt ani.

Am mai scris că orice nou guvern, indiferent dacă își zice Ponta sau altcumva, dacă nu este o continuare cu alte chipuri și nume a guvernărilor precedente, va trebui să ia, din primul moment, trei tipuri de măsuri, pentru a se califica drept nou, în ochii publicului larg din România, repectiv măsuri punitive, reparatorii și de bună guvernare.

Poate pare prematur să discutăm atât de curând după instalarea Guvernului Ponta despre politicile acestuia de aplicare a celor trei tipuri de măsuri. Dar nu este prea devreme pentru a vedea care sunt intențiile acestui guvern în această direcție, pentru că, după toate cele, asemenea intenții trebuie să fie transparente din prima zi de guvernare.

Să luăm numai cazul pensiilor militarilor. Vorbim de o categorie mai mică de cetățeni, aproape nesemnificativă în ecuația electorală, dar relevantă atât ca putere sau expresie de forță a statului, cât și ca o situație de abuz politic, financiar, social și moral al fostei guvernări Boc din Regimul Băsescu încă în funcțiune.

Scriam de măsuri punitive, de ordin politic, administrativ și chiar penal, împotriva politicienilor, guvernanților din Executiv și funcționarilor înregimentați politic, ce au emis și aplicat legi anti-cetățean și pro-clientela proprie, care și-au bătut joc, în mod deliberat, de valorile naționale, fie ele materiale sau spirituale și care s-au folosit de pozițiile de conducere publică pe care le-au capturat prin diferite forme de fraudă, șantaj și corupție, pentru a dobândi averi pentru ei, familiile și prietenii lor.

În cazul militarilor pensionați, Guvernul Ponta nu pare a fi grăbit să ia asemenea măsuri.

Domnul Băsescu Traian, cel care a dat garanții publice că pensiile militare de stat vor rămâne pensii militare de stat cu numai o lună înainte de a ordona și coordona transformarea lor în pensii de asigurări sociale și pe militarii beneficiari în simplii asistați sociali, a devenit partenerul de guvernare al domnului Ponta, nu pe deplin, ci doar în condiții de „cohabitare”.

Doamna Anastase Roberta, președintele Camerei Deputaților, cea care a trecut prin vot fraudulos legea pensiilor unificate și nu a pățit nimic, nici măcar cât ar fi fost dacă greșea să dea restul la bufetul Parlamentului, este bine merci în funcție și nu pare să se clintească de acolo.

Domnul Boc Emil, fostul prim ministru, cel cu „pensiile nesimțite” și autorul celei mai anticonstituționale și anticetățean legislații din întreaga istorie democrată a Țării, patronul politcii de desființare de facto a Armatei de rezervă a României și de bulversare a întregului sistem național de apărare, este la Cluj-Napoca, unde candidează la primărie, pe când unul dintre cei mai apropiați asociați ai săi este ministrul de interne în guvernul acesta.

Domnul Oprea Gabriel, cel plin de stele pe hainele civile, dezertor de partid și trădător de drept comun, a primit mulțumiri de la domnul prim-ministru Ponta cu ocazia părăsirii funcției de ministru al apărării, funcție din care a organizat și condus aplicarea partinică și ticăloasă a unei legi proaste, cea a transformării pensiilor militare de stat în pensii de asigurări sociale, astfel încăt partidul său de dezertori să își majoreze rândurile  cu beneficiarii acestei politici, dintre foștii militari. Nu numai că a primit mulțumiri, dar acest Oprea este și partenerul parlamentar al domnului Ponta, cu care a încheiat un „protocol”.

Până în prezent, nu am dat de nici o urmă de comisii de anchetă parlamentară ori administrativă, nici urmă de plângeri penale împotriva acestor capi politici și subordonaților lor din Parlament, Guvern și Ministerul Apărării.

Probabil că vor fi îndepărtați din funcțiile deținute câțiva funcționărași, fie ei civili sau militari, care au servit cu devoțiune și ardoare neclintită cauza politicii Băsescu-Boc-Oprea. De exemplu, doamna general de la finanțe-pensii de la Armată voia de mult să se pensioneze la rândul domniei sale și, probabil, acum a făcut-o. Ori, domnul amiral de la vocea publică a Armatei va tăcea oficial de acum încolo. Dar nu avem nici un indiciu că ar păți ceva cei care au emis, cu bună știință, decizii de revizuire a pensiilor militarilor pe bază de informații incomplete sau chiar eronate, precum și cei care au patronat administrativ asemenea abuzuri penale. Este foarte posibil ca tot aceștia să treacă acum la „repararea erorilor” produse zecilor de mii de foști militari de carieră, sub îndrumarea noii guvernări.

Am ajuns astfel la discuția despre măsurile reparatorii, de ordin material, dar și moral, pe care Guvernul Ponta ar da semne că le-ar lua în favoarea acestei categorii sociale și profesionale, cea a militarilor în rezervă și retragere, afectată profund de proasta guvernare din Regimul Băsescu.

Din punct de vedere tehnic, pentru militarii pensionați, reparațiile nu sunt posibile, cum nu a fost posibilă nici aplicarea corectă a celor două legi strâmbe de transformare a pensiilor lor din pensii militare de stat în pensii de asigurări sociale. Ar trebui schimbate, mai întâi, aceste legi.

Dar, și mai devreme decât aceasta, ar trebui emisă o politică pe termen lung privind locul și rolul rezervei umane în sistemul național de apărare. Iar această politică să fie apoi transpusă în legislație și măsuri administrative, inclusiv reparatorii. Numai că o asemenea politică nu poate fi în sarcina unui guvern provizoriu, cu mandat de numai câteva luni. Și, mai mult, o asemenea politică nu poate fi apanajul unui singur partid sau uniune de partide conjunctural majoritare în Parlament. Vorbim aici de o politică națională, de consens politic. Ori, câtă vreme în funcția de președinte de Țară se află domnul Băsescu Traian, este fantezist și chiar idiot să vorbim de politici naționale și de consens pentru adoptarea unei viziuni comune pe orice domeniu, inclusiv cel militar.

Deci, nu avem cum să ne așteptăm la adevărate măsuri reparatorii, financiare și morale, în favoarea pensionaților din Armată, pe timpul acestei guvernări. Cel mai probabil, în funcție de disponibilitățile financiare și de percepția de importanță electorală a gestului, ceva mai încolo, prin septembrie sau octombire, actuala majoritate politică, în frunte cu domnii Ponta și Antonescu, va decide ca cei cărora le-au scăzut cuantumurile pensiilor în urma „revizuirii”, să revină la suma primită anterior.

Bineînțeles că cei cărora le-au crescut pensiile vor rămâne cu ele crescute, ceea ce îi va face să rămână foarte recunoscători domnului Oprea pentru cadou și, foarte probabil, îi vor vota partidul cu entuziasm, împreună cu ceilalți membri ai familiilor și cu ceva prieteni ce se bucură de aceste creșteri, meritate sau nu, calculate corect sau nu. Aceștia nici nu vor vrea să audă de vreo reparație, fie ea doar morală.

În fine, scriam altădată despre măsuri imediate de demonstrare a capacității noii puteri politice de a performa în spiritul și pe baza conceptului de bună guvernare, așa cum este el tratat de recomandările și exemplele partenerilor internaționali ai României, ca Banca Mondială sau Uniunea Europeană, ori principalele state dezvoltate economic și social din cadrul lor. De altfel, premierul Ponta a promis că va introduce un alt mod de guvernare în România, ceea ce ne-ar face să credem că ar fi vrut să se refere la buna guvernare, de care Țara nu a avut parte până acum.

În exemplul de care ne ocupăm aici, asemenea măsuri ar trebui să fie vizibile din prima zi de guvernare. Primul ministru și ministrul apărării au declarat că aderă la principiul transparenței și la cel al incluziunii publicului în luarea deciziilor guvernamentale, ca principii definitorii ale conceptului de bună guvernare. Nu au făcut însă transparentă poziția lor politică față de problema pensiilor militarilor. Singura măsură la care s-a angajat noul ministru al apărării a fost să propună lansarea unei dezbateri publice privind revenirea la „pensiile ocupaționale”.

După zece zile de guvernare, nu știm dacă noul prim ministru este în favoarea continuării implementării politicii Băsescu-Boc-Oprea în problema pensiilor militarilor, ori este de părere să înghețe aplicarea acestei politici în stadiul în care se află acum, până la luarea unei decizii, sau are o cu totul altă politică în domeniu, pe care urmează să o formuleze și să o implementeze în viitorul apropiat. Cele mai multe indicii duc spre opțiunea noului guvern de a continua politica Băsescu-Boc-Oprea în acest domeniu.

Printre altele, a fost destul de îngrijorătoare afirmația premierului, pe atunci doar desemnat, că este hotărât ca guvernul pe care îl conduce să aplice legile țării, „fără excepții, fără derogări și fără scuze”. Asta, deoarece nu a făcut distincție între legile drepte și cele strâmbe. Desigur, după guvernările Băsescu – Boc, care au depășit orice limită la încălcarea oricăror legi, inclusiv a celor scrise, votate și promulgate de ei înșiși, un alt mod de guvernare impune cu necesitate și condiția de a nu mai încălca legislația Țării. Dar, de aici și până la a nu recunoaște că sunt legi proaste intenționat și că aceste legi nu trebuie să mai fie în vigoare este o cale lungă. În orice caz, într-o declarație de acum câteva zile, premierul Ponta a numit câteva legi ce vor fi abordate cu prioritate în Parlament, dar cele legate de pensiile militarilor nu sunt printre aceste priorități.

Cât despre includerea publicului în actul de decizie guvernamentală, dacă este vorba despre principiul bunei guvernări, atunci nu lansarea în dezbatere publică a unui subiect, oricare ar fi el, este forma cea mai potrivită de realizare a acestei includeri. În primul rând, subiectul trebuie să fie de interes public. Pensiile ocupaționale nu sunt de interes public, ci sunt doar un subiect de discuții publice, de tipul uite ce de bani câștigă unii. Și nici măcar nu este un subiect milităresc, ca să fie propus de ministrul apărării, ci unul tehnic, aflat în mapa ministrului muncii și asistenței sociale. În schimb, subiectul apărării României și al îndeplinirii acestei funcții a statului prin formarea și pregătirea unei rezerve umane corespunzătoare este unul de interes național și nu de oricare fel, ci de interes strategic. Iar el implică nu atât dezbaterea publică ca atare, adică un fel de discuții de cafenea, ci studii serioase și aprofundate, analize și rapoarte făcute de specialiști adevărați și recunoscuți, în numele poporului român, guvernanții urmând să țină seama de aceste produse populare în deciziile lor.

Deocamdată, însă, nu am ajuns aici cu guvernarea Ponta. Poate este prea devreme și suntem noi nerăbdători și vom avea o supriză plăcută în viitorul apropiat. Sau, poate, nu vom ajunge niciodată aici cu această guvernare, care este totuși limitată la câte luni au mai rămas din acest an. Până ne vom lămuri, putem spune că politica Guvernului Ponta privind pensiile militarilor este să nu aibă nici o politică.