Această întrebare este îndreptățită nu numai de calitatea noastră de cetățeni, dar și de antecedentele lui Băsescu în relație cu Constituția, de la multele capete de acuzare a lui pentru încălcarea acestui act fundamental pe vremea suspendării sale în primul mandat și până la recentele telegrame ale Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, care îl descriu pe același Băsescu ca trădător de țară cu apelativul eufemistic de „agent de influență în Consiliul Suprem de Apărare a Țării”.
În primul rând, să vedem dacă Băsescu are calitate legală să inițieze revizuirea Constituției.
Răspunsul scurt la această întrebare este că da, președintele României poate iniția revizuirea Constituției, dar numai în anumite condiții, iar aceste condiții sunt interpretabile.
Este adevărat că actuala constituție prevede, la Art.150, intitulat „Inițiativa revizuirii”, că „Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de mii de cetățeni cu drept de vot.”
Însă această propoziție, aparent simplă și clară, este ea însăși o bună justificare pentru a ne dori revizuirea respectivului act fundamental de stat. Asta deoarece, conform limbii române elementare, propoziția conține o înșiruire de elemente inclusive ale condiției de revizuire, pe când, probabil, scriitorii textului ar fi vrut să aibă o înșiruire de condiții alternative. Adică, probabil, ar fi vrut să spună că revizuirea constituției se poate iniția de guvern prin președinte, SAU de parlamentari, SAU direct de cetățeni. Dar nu spun asta. Ce scriu ei aici, negru pe alb, este că inițiativa trebuie să aparțină guvernului prin președinte ȘI parlamentului printr-o pătrime a voturilor din una din cele două camere, PRECUM ȘI cetățenilor în număr suficient de mare.
Adică exact ca orice înșiruire de elemente inclusive. Așa cum, de exemplu, ar fi înțelesul propoziției: din Partidul Democrat Liberal pot face parte domnul Boc Emil, doamna Udrea Elena, precum și domnul Tălmăcean C.E. După cum vedeți, conform acestei înșiruiri identice ca formulare cu cea din constituție, partidul se definește prin toți membrii săi, iar existența unuia implică și existența tuturor celorlalți. Nu-i așa că, citind această propoziție, nici nu vă trece prin minte să bănuiți că s-ar putea interpreta că din acest partid pot face parte sau Boc, sau Udrea, sau Tălmăceanu?
Prin acest simplu exercițiu lingvistic, am demonstrat cât de superficial a fost scrisă această Constituție a României.
Fără să îi negăm președintelui dreptul constituțional la inițiativa revizuirii, haideți să ne întrebăm acum dacă ar fi fost posibilă o redactare mai clară pentru o constituție mai bună?
Răspunsul direct ar fi: da, se putea scrie o constituție mai bună, dar nu de către cei care au scris-o.
Asta din cel puțin două motive. Unul dintre aceste motive este că așazișii „părinți ai Constituției” nu au vrut să scrie o constituție mai clară.
Acest lucru rezultă din includerea în însăși corupul acesteia a unei instituții de citire, sau de „interpretare” arbitrară a textului fundamental, numită Curtea Constituțională. Adică o gașcă numită politic este pusă să citească legea fundamentală în „beneficiul” publicului. Și sunt puși să facă acest exercițiu de liber arbitru fără să poată să fie sancționați sau revizuiți, indiferent de interpretarea pe care o dau ei textului. Bineînțeles, dacă acest text ar fi fost clar, l-am fi putut citi oricare și fiecare dintre noi cu ușurință, fără să ne spună niște șmecheri că ȘI (ba, chiar și PRECUM ȘI) este egal cu SAU. În plus, cel puțin unul dintre așaziștii „părinți” a scris o carte de citire a textului zămislit de el, convins fiind că, fără acest îndrumar de lectură, textul este imposibil de înțeles și aplicat. Mai mult, chiar și domnul Băsescu de la Cotroceni a descoperit că actuala Constituție „are tarele generate de unele neclarităţi în formulări”.
Pentru ca să fie clară, Constituția României ar fi trebuit scrisă PENTRU noi, cetățenii. Pe când ea a fost scrisă pentru ei, toți profitorii domeniului public, fie ei politicieni, magistrați sau funcționari, cu puțin sau chiar deloc interes pentru publicul civil și majoritar.
Cel de-al doilea motiv este că autorii constituției, chiar dacă ar fi vrut să scrie un text clar, nu ar fi putut să o facă. Pentru că nu îi ajuta deloc formația lor intelectuală, desăvârșită în anii tembelismului intelectual comunist, cu limba lui de lemn și cu accesul la orice funcție care presupunea scrierea oricărui text doar a celor care scriau pe gustul puterii de atunci, printre aceștia fiind și „părinții Constituției”.
În secvență logică, să ne întrebăm acum dacă actualii guvernanți, fie ei din Guvernul României sau președintele de țară ar putea să revizuiască în bine această Constituție?
Răspunsul scurt este că nu, ei nu au cum să găsească soluții la problemele constituționale, oricare ar fi ele, și nici cum să clarifice „neclaritățile în formulare”.
Tocmai de aceea, președintele Băsescu nu a trimis textul direct la Parlament, ci, mai întâi la Consiliul Legislativ și apoi la Curtea Constituțională, pentru aviz și păreri, sau, mai pe românește, pentru a da o tușă de credibilitate la ceea ce intenționează ei, guvernanții, să uneltească împotriva noastră, a cetățenilor români.
Iar prezumția de uneltire împotirva cetățenilor români stă la baza argumentării că ei, guvernanții, nu sunt în stare să revizuiască în bine această Constituție. Însă pot să o revizuiască în rău, pentru noi, dacă acest rău le va aduce lor mai mult bine.
Indiciile uneltirii sunt multiple. Să menționăm aici numai faptul că au trecut nu mai puțin de treisprezece luni, adică mai bine de un an de zile de când proiectul de lege privind revizuirea Constituției a fost trimis la Președintele României, pentru a fi promovat în Parlament. Iar, în momentul când textul respectiv a aterizat în mapa prezidențială, el era deja convenit până la literă între Guvern și Președinție, cum reiese din spusele lui Boc Emil în declarația de presă de pe urma ședinței de guvern din 21 aprilie 2010: „Fac menţiunea că proiectul legii de revizuire a Constituţiei este produsul consultării dintre Guvern şi preşedinte, la nivel guvernamental şi în cadrul Coaliţiei care susţine Guvernul. De aproape o lună de zile, ne consultăm cu Administraţia Prezidenţială cu privire la textul care urmează a fi supus aprobării Parlamentului, pentru că, aşa cum puteţi observa, trebuie să existe un acord între Guvern şi preşedinte, astfel încât să fie promovat proiectul legii de revizuire a Constituţiei României.”
De ce i-ar fi trebuit 400 de zile domnului Băsescu să trimită mai departe acest proiect? Singura explicație plauzibilă este că revizuirea Constituției este, de fapt, o uneltire, o ticăloșie la adresa cetățenilor români. Desigur, se poate argumenta, mai ales de adepții realismului politic de Dâmbovița, că Băsescu vrea să organizeze referendumul de revizuire a constituției odată cu alegerile locale de anul viitor, când o asemenea îngemănare este de așteptat să aducă voturi suplimentare partidului prezidențial. Dar o asemenea intenție nu este ea o evidentă uneltire la adresa cetățenilor români?! Și nu o uneltire oarecare, ci una făcută pe ceea ce ar fi trebuit să fie legea fundamentală a statului România.
Argumentul că guvernanții actuali nu sunt în stare să revizuiască în bine Constituția pentru cetățeanul român este susținut și de faptele lor legislative, în ultimii doi ani ai celor câteva guverne Boc. Păi, în toți acești ani, ei nu au fost în stare să facă măcar o singură lege scrisă ca lumea, care să nu fie întoarsă de Curtea Constituțională sau desființată în justiție, sau care să fie trecută prin procedură parlamentară obișnuită, cu dezbateri, amendamente și vot multipartizan. Cum să ne putem aștepta noi ca aceiași inepți în facerea legilor ordinare să fie în măsură să scrie măcar un singur paragraf corect din legea fundamentală?!
Chiar dacă au rămas fără urmări penale sau măcar politice, dezvăluiri recente din presă arată că actuala guvernare este fundamental coruptă, că servește interesele unor puteri străine sau, cel puțin, ale unor cetățeni străini, că este conectată la diferite rețele de contrabandă, că acumulează averi impresionante din afaceri oneroase cu banul public și așa mai departe. Cum am mai putea crede, văzând și auzind aceste lucruri deosebit de grave, că aceiași corupți și delapidatori de bani publici vor putea să se preocupe de binele cetățeanului român și să propună revizuirea Constituției în favoarea sa?!
Categoric, revizuirea Constituției de către acești nenorociți nu poate aduce nimic bun pentru cetățeanul român!
De aceea, nu are rost să ne uităm la conținutul propunerilor de revizuire. Propaganda de partid și de stat, prin organele sale recunoscute sau acoperite, a publicat liste comparative ale textului actual și ale celui revizuit, dar este o greșeală strategică pentru oricare cetățean responsabil să se aplece asupra conținutului unei revizuiri dovedite ilegitimă moral și prezumată anti- cetățenească.
Pentru cei care nu au capacitate de introspecție strategică și se afundă în afaceri curente, amintim aici numai declarația președintelui Băsescu, la ședința de guvern din 5 ianuarie 2011: „Reforma Constituţiei este un alt obiectiv pe care trebuie să ni-l propunem. Guvernul mi-a transmis proiectul de Constituţie, vă informez că mă voi limita strict la modificările impuse de referendum şi la ajustări, acolo unde Constituţia are ambiguităţi. Nu voi da drumul către parlament la un proiect de modificare, de revizuire a Constituţiei care să schimbe esenţa Constituţiei, pe care personal o consider bună, dar are tarele generate de unele neclarităţi în formulări şi cred că dincolo de a propune revizuirea cu rezultatul referendumului, vor trebui propuse şi unele clarificări ale unor articole din Constituţie”.
Acum, îi invit pe acești „tacticieni” să se uite la tabelul propagandist cu elementele concrete de revizuire și să discearnă singuri dacă Băsescu s-a ținut de cuvânt măcar de această dată.
În ceea ce mă privește, eu sunt adeptul reconstituirii Constituției din temelii, pornind de la primele cuvinte din text, care ar trebui să fie: Noi, cetățenii României, ne constituim într-un stat care să ne servească nouă…
Text publicat initial in Clubul Cetatenilor Romani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu