Cartoful fierbinte al guvernării României

Cartoful este o legumă amerindiană. Ne putem imagina cu ușurință un grup de coloniști anglofoni, într-o seară rece de toamnă, în jurul unui foc aprins în larga prerie, punând la copt câțiva cartofi tocmai scoși dintr-un cuib descoperit în apropierea locului de popas. Din păcate, coloniștii sunt mai mulți decât cartofii. Așa că unul dintre ei nu mai are răbdare până ce toți cartofii vor fi copți și, apoi, vor fi împărțiți frățește și ia un cartof întreg din jarul focului de tabără.

Foto: 123rf.com

Cartoful e fierbinte. Nici nu îl poate ține în mână, de fierbinte ce este, d-apoi să îl mănânce. Dar nici nu îl poate lăsa jos, că l-ar lua altcineva. Ciudată situație, nu-i așa?

Și, atunci, inventează expresia hot potato, care a devenit parte a culturii occidentale, numind acea situație stranie, în care ai putea câștiga, dacă ai tăria sau răbdarea să înduri, ori te-ai putea arde, dar ai putea să și pierzi, dacă încerci să ieși din ea, prin renunțare.

De aceea zic eu că, în momentul acesta istoric, când avem un guvern demisionar, avem consultări pentru formarea unui nou guvern, avem propuneri de alegeri anticipate și mai avem și o imensă nemulțumire populară față de modul execrabil în care a fost guvernată România până astăzi, toți guvernanții, de la președinte și până la membrul cel mai din urmă al celui mai insignifiant partid parlamentar, se poartă cu guvernarea României ca și cu un cartof fierbinte.

Adică, pentru guvernantul român, obținerea puterii executive i-ar ostoi foamea, în detrimentul celorlalți, rămași în afara guvernului, dar nu acum, când guvernarea este atât de fierbinte încât îl arde rău de tot. În același timp, n-ar lăsa-o din mână, că s-ar putea să o ia altul și să rămână el flămând de nu se poate spune.

Foarte repede, să vedem ce e atât de fierbinte în guvernarea României.

Cel mai tare și mai tare arde că bugetul pe anul viitor nu este, deși legea lui ar fi trebuit deja discutată și votată în Parlament. Vorbim aici de un buget special, cu o puternică încărcătură politică, care va trebui să reflecte toate schimbările majore în fiscalitatea națională, făcute de Guvernul Ponta, în contrazicere cu foarte mulți comentatori specializați în domeniu, din țară și din străinătate. Principala lor critică a fost că nu se știe de unde se vor lua banii pentru toate acele schimbări. Firesc, răspunsul poate fi dat doar de legea bugetului. Care lege nici măcar nu e scrisă. Și e treaba guvernului să o scrie, dar preferă să nu o facă, pentru că nu știe nimeni de unde se vor lua banii ăia mulți, pentru multele schimbări fiscale. Ca să nu mai vorbim de proiecte naționale, de care niciun guvernant nu vrea să audă, decât dacă poate să îi dea vreun contract și verișorului primar din partea soției.

Apoi, mai arde foarte tare situația de securitate din regiune, din apropierea regiunii și chiar de mai departe. Cu o legislație incompletă, incoerentă și imposibil de aplicat, cu bugetele de apărare din ultimul deceniu reduse la jumătate față de cerințele minime, cu șefi politici și cu comandanți incompetenți, puși în funcții doar pentru a servi exclusiv interese de casă sau de partid, dar, în același timp, fără nicio viziune strategică, fără nicio voce națională în concertul puterilor aliate din zona euro-atlantică și fără nicio perspectivă de îndreptare a lucrurilor, niciun politician cu mintea acasă nu s-ar apuca să guverneze domeniul securității și apărării naționale a României. Și asta, pentru că s-ar vedea imediat că domeniul acesta este neguvernabil, în sensul că nu are cum să producă bunul public specific lui. Dacă situația internațională critică s-ar revărsa și peste România, sau, mai precis, când situația asta se va revărsa, toată vina pentru neguvernarea lui va reveni celui în funcție la acea dată.

Mai este extrem de fierbinte presiunea internațională, în special americană, pusă pe România, pentru inițierea primilor pași concreți în eradicarea corupției endemice și instituționalizate, ce domnește pe la noi. Atât de fierbine este această presiune, că nici nu mai merită să furi din banul public așa cum au furat toți de până acum. Este drept că merită să plătești cu câteva zile de pușcărie preventivă dobândirea zecilor și sutelor de milioane de euro, pe care să le cheltuiești apoi în tihnă. Dar banii de furat sunt tot mai puțini, iar de împrumutat, ca să ai de unde să furi, este tot mai greu. Așa că, mai bine să stăm deoparte, pare a zice politicianul român. Dar nu prea deoparte, că nu trebuie să îi lăsăm pe ceilalți să ne ia locul.

Zilele astea a început să fiarbă, de fierbinte ce s-a făcut, și opinia publică națională. Deși organele abilitate ale statului încearcă, prin mijloacele lor specifice, să controleze această fierbere, ca nu cumva să dea în foc, tot nu este de colea să te apuci să guvernezi în asemenea condiții. Că doar avem exemplul Guvernului Ungureanu, care, în 2012, a venit exact în astfel de condiții și nu a ținut nici trei luni.

Și mai sunt și alte zone fierbinți ale cartofului numit Guvernul României, cum ar fi sănătatea, educația, cultura sau infrastructura.

Așa cum am spus, parabola cartofului fierbine implică și pericolul de a-l pierde, dacă îi dai drumul din mână. Aplicarea acestui aspect la guvernarea noastră înseamnă că nimeni nu va vrea să renunțe la puterea executivă, ca să nu mai vorbim de cea legislativă, care este mult mai confortabilă și mai plăcută. Și, atunci, cât timp ține fierbințeala asta, ne așteptăm ca fiecare să joace cartoful pe degete, dar fără să îi dea drumul.

Adică, nici gând de a-i lăsa pe alții să guverneze. Oricine va fi în guvern va întâmpina o rezistență acerbă în Parlament, va avea pe capul lui o presă de propagandă deosebit de ostilă, totul până la căderea lui, după care se va relua ciclul, cu grijă să nu existe posibilitatea alegerilor anticipate, prin imposibilitatea formării guvernului din două încercări.

Desigur, toate aceste fierbințeli s-ar răci imediat sau destul de repede, printr-o bună guvernare. Dar cine să o facă? Cu siguranță nu actualii guvernanți, de la putere sau din opoziție. Iar alții nu sunt lăsați să vină, pentru că așa cere regula cartofului fierbinte.