joi, 22 septembrie 2011

Pădurea

Mi-au zis să nu te îmbrâțișez, bradule

Ca să nu mai adaug un cerc vieții tale

Cu brațele mele golașe și slabe

Un cerc plecat din viața mea

Din ce în ce mai grăbită


Mi-au zis că, dacă te cuprind în brațe

Îmi vei fura din anii puțini ce îi mai am

Așa cum iei din seva ierbii firave de sub tine

Să te înalți din sus în mai sus

Până apuci să vezi ce-i după deal


Nu știu ce să fac acuma, măi bradule

Să îi ascult pe ei sau să te strâng pe tine

Așa cum îmi vine când te văd drept și deștept

Cu zorii curgându-ți la vale de pe coama verde

Și cu umbra-ți un semn pe umăr crestându-mi


Eu mi-aș da viața pentru o îmbrățișare

Cum era să o fac de multe ori în viața asta

Dar mintea mă trage înapoi

Și îmi aduce aminte de dumnezeirea din mine

Că mult mai om aș fi să te cuprind cu o pădure

4 comentarii:

  1. Salut, Hari! Cam putina "miscare" pe la tine. Nu stiu cum m-am nimerit pe aici, dar m-am uitat un pic peste postari, si constat cu surprindere ca nu prea ai cititori, desi articolele sunt, dupa parerea mea, excelente.
    O sa te trimit la lista mea si, daca vrei, scriu ceva despre tine.
    S-auzim numai de bine!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc mult, Ica! Iata o vorba calda, un gand bun si un gest elegant! Intr-adevar, sa auzim numai de bine!

    RăspundețiȘtergere
  3. OK, Hari. Inteleg ca imi dai acordul sa scriu despre tine.
    In curand, o sa-i rog pe ceilalti prietenii virtuali sa te viziteze.
    Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  4. PS Ignora i-ul in plus "scapat" la prieteni.

    RăspundețiȘtergere