În Constituția României, valorile supreme pe care se întemeiază statul român sunt valori numai și numai „în spiritul idealurilor Revoluției din decembrie 1989”. Adică, nu o revoluție oarecare, ci Revoluția, cu R mare, ca și când aceasta este o instituție în dreptul său.
De ce avem această prevedere în chiar articolul întâi al actului fundamental al statului? Pentru simplul motiv că actualul regim politic se legitimează de la acel moment din istoria noastră, care s-a petrecut în decembrie 1989 și căruia i s-a zis revoluție.
Până la acel moment, fostul regim politic din România se legitima de la altă revoluție, cea de la 23 August 1944, unde luna respectivă era scrisă ca un nume propriu, pentru a indica simbolistica supremă a schimbării produse atunci și sărbătorită în deceniile următoare prin parade militare și demonstrații publice, ca cea mai mare sărbătoare a anului.
Este de așteptat ca și următoarea schimbare de regim politic din România să se numească tot o revoluție, pentru a legitima pe cei care vor lua puterea politică altfel decât prin voința electoratului.
Să sperăm că ea, schimbarea, va avea loc vara, ca să avem și noi o sărbătoare națională de care să ne putem bucura la iarbă verde.
Iar această schimbare de regim s-ar putea chiar să se producă într-un viitor previzibil, pentru că actualul regim se dovedește total incompetent să gestioneze treburile țării în interesul poporului. Bineînțeles, când vorbim de actualul regim, avem în gând nu numai coaliția politică de la putere, ci întregul edificiu sau întreaga arhitectură politică din România.
Aceste observații sunt prilejuite de această zi de astăzi, 23 august 2011.
Iar principala concluzie este că istoria în jurul căreia ne organizăm existența colectivă nu este niciodată sinceră, ci numai politică.
Adică, cei de la putere stabilesc ce este de bine și ce este de rău în istoria neamului. Iar acest exercițiu de putere se reverberează nu numai în legile țării, începând cu Constituția, dar și în discuția publică, cu scopul declarat de a obține consensul național pentru varianta de istorie scrisă de cei de la cârma țării.
Deși neinstruit și needucat, Traian Băsescu conștientizează sau măcar bănuiește această realitate și își pune amprenta lui de putere asupra momentelor din istoria noastră care sunt de interes pentru el. Cum a fost cazul cu recentele înjurături prezidențiale la adresa Regelui Mihai, sau cu reabilitarea lui Nicolae Ceaușescu sau a lui Ion Antonescu, doi foști conducători ai României condamnați nu numai de istorie, dar și de justiție și de oameni.
Noi, ceilalți cetățeni, vom avea una din trei atitudini posibile, astăzi, 23 august, dacă vom interveni în inevitabila discuție publică privind semnificația acestei zile.
Vom întări interpretarea politică de astăzi a puterii, dacă suntem în tabăra puterii sau dacă avem încredere în capacitatea actualei puteri de a guverna poporul, în toate aspectele, inclusiv în rescrierea preferențială a istoriei.
Sau, vom cârti la interpretarea politică de astăzi a istoriei, nu pentru că avem altă viziune, ci pentru că suntem contra actualei puteri, pe care o considerăm incapabilă să gestioneze treburile țării în folosul poporului român. Iar, dacă sunt incapabili de o asemenea sarcină, de ce i-am credita că pot să rescrie istoria în favoarea noastră?
Iar a treia atitudine va fi să ne considerăm noi, cetățenii, deținătorii adevăratei puteri politice în România secolului 21 și să decidem noi semnificația zilei de 23 august după mintea noastră independentă și neinfluențată sau neconstrânsă de nimeni.
Frumusețea situației este că, oricare ar fi atitudinea pe care o vom lua față de acest subiect, fiecare avem dreptate, ca cetățeni români liberi și independenți ce suntem.
Rămâne doar să ne întrebăm cum de am ajuns să fim liberi și independenți, ca să putem alege ce atitudine ne place față de orice subiect. Iar când vom afla răspunsul, să avem grijă ca sursa independenței și libertății noastre să fie protejată și prețuită de fiecare dintre noi și de toți la un loc.
Pentru că ar fi păcat să pierdem și ce ne-a mai rămas din această libertate și din această independență.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu