Dezacordul cu Femeiul

Cu fire ieșindu-i din urechi, înghesuit pe o jumătate de ecran, sub explicația scrisă „Dezbatere electorală”, domnul Victor Ponta, primul-ministru, a povestit, la televizor, cum s-a întâlnit domnia sa cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Băncii Mondiale, pe tema pensiilor militarilor. „L-am luat și pe domnul ministru Dobrițoiu cu mine”, a zis domnul Ponta, în ideea că existența unui martor îi dă mai multă credibilitate în relatare. Deci, cu credibilitate, am aflat de la premier că Femeiul ar fi zis: „Nu suntem de acord să se redeschidă problema pensiilor”.

Din păcate, de la domnul Ponta nu am aflat ce înseamnă redeschiderea problemei pensiilor. Alte surse, mai puțin notorii și cu alt fel de credibilitate, au povestit mai pe larg ce au zis cei de la FMI la acea întâlnire. Cică ar fi zis că, dacă este să se revină la cuantumul pensiilor avute înainte de „recalculare”, pentru cei cărora le-a fost diminuată pensia, atunci ar trebui să le micșoreze la loc pensiile și celor ce le-au fost mărite la aceiași „recalculare”, ceea ce nu este bine și nu este frumos, pentru că ce e dat e bun dat.

Este puțin probabil ca Femeiul să fi zis așa ceva, deoarece respectivii reprezentanți au reușit să vină de la ei de-acasă și până în România prin propriile forțe. Adică, nu s-au dovedit chiar atât de imbecili încât să nu fi nimerit aeroportul, poarta de îmbarcare, cea de debarcare și ușa de ieșire din aeroport. Pentru că tare imbecil trebuie să fii să explici că unora nu poți să le dai înapoi ce le-ai luat pentru că nu poți să le iei altora ce le-ai dat! Dacă, totuși, chiar așa a zis Femeiul, atunci ar fi vrut să zică că nu poți să le dai celor ce FMI le-a luat din ceea ce primiseră până atunci de la statul român, pentru că ar însemna să le iei celor ce FMI le-a dat de atunci încolo. Și mai este puțin probabil să fi zis Femeiul așa ceva, pentru că, la întâlnirea precedentă cu ministrul apărării naționale Dobrițoiu, înainte de cea cu președintele suspendat și revenit Băsescu, același FMI ar fi zis că nu se bagă în chestii din ăstea, ei fiind ocupați cu probleme „macroeconomice”.

Nu cred că are rost să mergem mai departe cu speculațiile ce or fi vrut să zică unii și alții pe această temă. Putem însă face unele prognoze.

În privința revenirii la cuantumul pensiei militare de stat avută de circa 30.000 de militari din Armată, Interne și serviciile de informații, care s-au trezit cu pensii de asigurări sociale mult mai mici, prognoza cea mai probabilă este că ei vor rămâne cu pensiile așa mici cum sunt acum, cel puțin atâta timp cât domnul Ponta va fi premier. În interviul televizat menționat la început, domnul Ponta a spus clar și răspicat că nu vrea să dea acești bani, nu pentru că nu i-ar avea acum, ci pentru că nu știe de unde să îi ia la anul și la mulți ani. Deocamdată, îl așteaptă pe „ministrul apărării să vină cu calculele”. Această declarație ne face să bănuim că s-a stabilit deja că impactul electoral al nerevenirii la cuantumul anterior recalculării este nesemnificativ pentru alianța politică guvernamentală și, ca urmare, nu se vor lua niciun fel de „măsuri” reparatorii până la alegeri. Iar, după alegeri, ce interes ori ce stimulent ar mai avea domnul Ponta pentru a „găsi” banii necesari pentru a li se repara oamenilor acestora și familiilor lor nedreptatea financiară de care suferă de aproape un an?!

În privința revenirii la pensiile ocupaționale, inclusiv la cele militare de stat, conform relatării domnului premier, este clar că Femeiul nu este de acord. Rămâne acum să vedem dacă Guvernul României va fi în acord cu FMI sau va avea o opinie separată, după alegeri, desigur. Prognoza cea mai probabilă este că, atâta vreme cât FMI va valida politica bugetară românească, nici nu se va putea pune problema unei noi legi cu aceste pensii. În primul rând, pentru că motivele pentru care ar fi nevoie de o astfel de lege și de astfel de pensii nu sunt financiare, ci strategice. Ele nu țin de finanțarea politicii guvernului, ci de securitatea națională, care transcende politicile guvernamentale de partid. Ori, această securitate este cu totul în afara competențelor FMI. Deci, din punct de vedere operațional, nu se poate purta un dialog rațional pe această temă cu reprezentanții FMI. Iar, în lipsa dialogului, cel mai probabil că FMI nu va fi de acord cu nimic din ceea ce nu înțelege. Dacă ar fi înțeles ceva, atunci Femeiul ar fi trebuit să vadă de ce bugetul actual al Apărării Țării este la mai puțin de jumătate din necesarul pentru a realiza această apărare, pe timp de pace. Dar nu a văzut nimic.

Cât despre prognoza ca pensiile militarilor să fie integrate, pe de o parte, într-o viziune strategică de reconfigurare a sistemului național de apărare, conform Constituției și legilor relevante, iar, pe de altă parte, într-o politică națională pe termen lung privind sistemul public de pensii de toate felurile, aceasta este egală cu evenimentul practic imposibil. Numai că, aici, Femeiul nu are nicio importanță. Imposibilitatea elaborării și implementării unei astfel de viziuni strategice și a unei astfel de politici naționale zace exclusiv în fibra constructivă a politicienilor români, indiferent de funcție și de vopseaua politică.