Baba și mitraliera

Cred că ați întâlnit și dumneavoastră persoane care au încercat să vă convingă cum că știu domniile lor mai bine decât dumneavoastră subiectul în discuție, pentru că ei sunt ceea ce sunt. Ceva de tipul „ascultați-mă pe mine, că eu sunt medic”, sau inginer, sau pompier, pe când dumneavoastră nu sunteți. Și cred că, uneori, ați gândit despre asemenea persoane că, de fapt, habar nu au despre ce este vorba, dar se dau mari. Cum, la fel de bine, de multe ori, i-ați crezut pe cuvânt că știu domniile lor ce știu, dacă chiar sunt ceea ce sunt.

Mie mi s-a întâmplat să dau peste un domn care a spus, textual, că domnia sa știe mai bine cum este cu lovitura de stat, pentru că este militar de carieră. Adică, domnul respectiv pretindea că, datorită pregătirii și experienței sale ca militar de carieră, a ajuns la concluzia că domnii Crin Antonescu și Victor Ponta, împreună cu cei două sute și ceva de parlamentari, chiar au dat o lovitură de stat, așa cum i-a acuzat public domnul Băsescu Traian.

Cunoscându-l pe domnul respectiv, aș fi zis că se dă mare și l-aș fi lăsat în plata Domnului cu amicițiile sau umorile sale, sincere și mărturisite. Dar domnia sa spunea, implicit, că, în România, militarii de carieră știu ce este aceea o lovitură de stat.

Cum știința în Armată se transmite exclusiv pe calea educației și instrucției, am fi putut înțelege că acești militari de carieră au avut parte de ore de clasă și exerciții de teren cu tema lovitura de stat, în varianta ofensivă, când o dau ei și în varianta defensivă, când combat o asemenea situație.

Ceea ce nu este adevărat. Nu știu în amănunt care este programul de pregătire a ofițerilor activi în zilele noastre dar, cu siguranță, domnul respectiv nu urmase un asemenea program ca militar de carieră, pentru că îi cunosc parcursul profesional, fiind contemporan cu al meu. Adică, dacă domnia sa chiar se pricepe la lovitura de stat, atunci și-a dobândit cunoștințele și deprinderile legate de aceasta din cu totul altă parte decât din cariera sa militară, cum ar fi, de exemplu, prin activitate de autodidact. Însă, dacă nu a dobândit deloc asemenea cunoștințe și deprinderi, înseamnă că doar se dă mare, dacă este sincer, sau este un biet propagandist băsist, dacă nu este sincer.

Eu cred că este deosebit de periculos pentru Țară ca Armata să fie adusă atât de des în discuție, numai pentru faptul că trei din patru români au încredere în ea. Și, cum acest lucru nu convine reprezentanților tuturor celorlalte instituții ale statului, în care doar unul din patru cetățeni are încredere, se pun pe discreditarea Armatei, fără să le pese de consecințe, cum ar fi slăbirea capacității de apărare a Țării sau de apărare comună în cadrul NATO.

Aspecte ca ofițerii de hârtie, avansați fără nici un merit și, mai important, fără nici o oră de pregătire profesională, sau, în cazul de față, pretenția că Armata se ocupă de lovituri de stat, indiferent dacă pentru a le da ori pentru a le combate, nu fac altceva decât să lovească, intenționat sau prostește, în această credibilitate populară.

În loc de post scriptum:

Nu vă dau numele domnului respectiv pe singurul considerent că domnia sa este propietarului unui blog de succes numeric și ar putea interpreta această discuție ca o încercare pentibilă a mea de a-mi atrage o parte din audiența de care se bucură dânsul.

Cum nici nu am deschis acest subiect fiind supărat pe faptul că domnul respectiv m-a dat afară dintr-un grup de pe FaceBook pentru că i-am replicat pretenției sale de a se pricepe la lovitura de stat doar pentru că este militar de carieră cu ceea ce am scris și aici. În grupul respectiv ajunsesem adus de cineva și oricum îmi pierdusem interesul, pentru că singurul subiect era doar despre acest domn și trăirile sale sufletești. Ceea ce nu este neapărat interesant și, cu siguranță, nu este deloc productiv.