Referendum 2012: De la arbitrul-jucător la jucătorii-spectatori

În 2007, suspendarea domnului Băsescu Traian, președintele de atunci al României, a fost o afacere eminamente politică. Unii dintre noi am fi vrut să fie și una de morală, ori de justiție penală sau, măcar, socială, dar domnii parlamentari au decis altfel. Ca urmare, domnul Băsescu, de cum a fost suspendat, și-a bazat campania de referendum pe formula confruntării dintre el și Cei 322, restul populației fiind trecută în rândul spectatorilor, sau, în cel mai bun caz, al chibiților.

Chibiții lui au venit mai mulți la referendum decât chibiții Celor 322, deși, cu toții, nu au fost nici jumătate din electoratul Țării, ceea ce a făcut ca nimeni să nu observe că domnul suspendat Băsescu a ajuns să nu fie demis din cauză de absenteism. Adevărata majoritate au preferat să fie spectatori, de parcă n-ar fi fost adevărații jucători în competiția lor.

În 2012, suspendarea domnului Băsescu Traian, președintele-încă-odată al României, este tot o afacere eminamente politică. Și acum, unii dintre noi ar vrea să fie o acțiune de justiție socială și chiar penală, dar noi nu suntem reprezentanți în Parlament, așa că voința noastră nu contează.

Domnul Băsescu și-a stabilit și de data asta „adversarii” cu care se confruntă în campania pentru referendum. Ei sunt domnul Victor Ponta, premier și partidele ce compun Uniunea Social Liberală (USL) ce îl susține în Parlament. Și își dorește foarte mult ca noi și toți ceilalți ce nu suntem useliști ori băsiști să fim doar spectatori. Să stăm acasă și să vedem, cu curiozitate îndeptățită, cine câștigă la referendum.

Cum acest meci politic se vede cel mai bine de la televizor și cum noi suntem majoritari, sunt șanse imense ca domnul Băsescu Traian să nu fie demis, din nou, tot din cauză de absenteism. Desigur, de data aceasta se așteaptă ca să fie mai mulți chibiții celorlalți decât chibiții băsiști, ceea ce îl va face pe domnul Băsescu să câștige „la masa verde”, cum a zis domnia sa.
Probabil că, prin masa verde nu înțelege pășunea unde se află turma domniei sale, ci masa de joc de cazinou, unde poate azvârli zarurile sale măsluite.

Ceea ce este surprinzător este că domnii de la USL sunt perfect de acord cu acest tertip. Inițial, au convenit că pot câștiga printr-o schemă legală, de impunere a unui referendum în care majoritatea electoratului să nu  mai fie un criteriu.

Se pare că nu le ține schema, deși este perfect justificabilă. Normal și democratic este ca numai Constituția României să se voteze cu participarea majorității cetățenilor cu drept de vot. Președintele, fie el Băsescu sau Cutărescu, nu au același regim cu legea fundamentală și nu este cinsitit să li se aplice această condiție eliminatorie.

În condițiile date, useliștilor nu le mai rămâne decât să maximizeze numărul chibiților proprii, în speranța că acesta va atinge o cifră mulțumitoare pentru curtenii constituționali, cei de sorginte securito-comunistă. Dar useliștii și-au atins deja maximum de sprijin popular, cum am văzut la alegerile locale din iunie 2012, iar acesta nu este nici pe departe 50 la sută plus unul dintre alegători. Deci, fără suficientă prezență la vot, domnii de la USL vor fi, aproape sigur, perdanți.

Ar mai fi varianta ca USL să sponsorizeze participarea Poporului Român la referendum. Adică, să își concentreze campania pe explicarea faptului că demiterea domnului Băsescu Suspendatu este o afacere eminamente națională, ce nu are nimic de-a face cu politica, ci cu dreptatea și justiția, cu lupta adevărată împotriva corupției, cu afirmarea internațională a României ca o națiune europeană, angajată și responsabilă și nu ca o colonie de cetățeni amorfi și îndobitociți, aflați la mâna și cheremul străinilor.

Ar trebui ca, în locul propagandei de partid, desfășurată de aceleași figuri politice arhicunoscute, useliștii să aducă la microfoane, în dezbaterea publică, vocile cetățenilor ce strigă, de șapte luni, JOS BĂSESCU! Acestora nu trebuie să le spună nimeni una, două, ori douăzeci și două de motive pentru care domnul Băsescu trebuie demis, pentru că ei știu oricum mai bine.

Politicienii și-au făcut datoria să îl suspende pe domnul Băsescu. Este timpul ca demiterea să o facem noi, cetățenii. Ce mai pot face politicienii, acum, este să ne invite pe noi în teren, să jucăm jocul nostru câștigător. Ei chiar își pot permite să fie spectatori, pe când noi nu, dacă ne pasă de noi și de Țara noastră.