Dacă as fi curtean

Marți, 21 august 2012, Curtea Constituțională a României se va întruni în ședință pentru a continua dezbaterile privind validitatea referendumului național pentru demiterea președintelui României Băsescu Traian, din 29 iulie 2012.

Cu siguranță, dezbaterile vor începe cu studierea și însușirea datelor oferite de Guvernul României, ca urmare a solicitărilor făcute în acest sens de onor Curtea. Apoi, probabil, membrii Curții vor lua o decizie, în spiritul și în litera legii.

Situația de fapt este o broderie sau o încrengătură de așa-zise „chichițe avocățești”, țesută cu grijă de curtenii constiuționali, pentru a le putea perimite să ia orice decizie vor domniile lor, indiferent de ceea ce spune legea, în literea și spiritul ei.

Această lege spune că referendumul național pentru demiterea președintelui României este valabil dacă la el participă majoritatea celor înscriși pe listele electorale permanente, iar președintele este demis dacă majoritatea participanților la referendum au votat DA pentru această demitere.

În aceste condiții, președintele suspendat în vederea demiterii, domnul Băsescu, a ales că „joace” cartea absenteismului. În speranța că majoritatea românilor cu drept de vot nu vor participa la referendum,  și-a îndemnat susținătorii să nu participe la vot și a contat foarte tare pe mulți alți cetățeni români, neinteresați de subiect sau prinși cu alte treburi în ziua votului, că vor sta, la rândul lor, acasă.

În urma desfășurării referendumului, s-a constatat că au participat la vot peste opt milioane de cetățeni români cu drept de vot, dintre care peste 7,4 milioane au votat pentru demiterea domnului Băsescu Traian din funcția de președinte al României. Aceste cifre nu au fost contestate de nimeni nici la Biroul Electoral Central, nici la Autoritatea Electorală Permanentă, nici la Curtea Constituțională. Deci, ele se constituie într-o realitate indiscutabilă, de care Curtea va trebui să țină seama.

La primul termen de la începutul lunii august, când ar fi trebuit să se pronunțe asupra referendumului, Curtea Constituțională a constatat că sunt neclarități privind listele electorale permanente, ce constituie baza de calcul a cvorumului pentru validare. A existat o cifră oficială, de peste 18 milioane de votanți, dar cei de la administrație și interne, care au emis respectiva cifră, au adăugat că nu pot garanta valabilitatea ei în contextul referendumului, deoarece listele electorale permanente nu le aprațin și, în consecință, nu se știe cine este trecut în ele. Alții au spus că pe listele acestea sunt trecuți zeci de mii de morți și milioane de plecați de acasă, aducând dovezi de asemenea situații, dar nu în proporțiile acestea. Autoritatea Electorală Permanentă, responsabilă în fața legii cu întocmirea și actualizarea listelor electorale permanente, nu a spus nimic, nici că listele sunt corecte, nici că nu ar fi corecte.

În loc să se pronunțe ținând seama de aceste neclarități, Curtea a preferat să intre în vacanță, cerând Guvernului să se lămurească ce este cu acele liste, până când vor reveni curtenii la treabă.

Astfel, Curtea a introdus prima „chichiță avocățească”, deoarece a lăsat să se înțeleagă faptul că nu se poate pronunța pe datele pe care le avea atunci la dispoziție. Dar nu a fost clară ce date suplimentare vrea de la Guvern. Guvernul a înțeles ceea ce era în interesul său, care, evident, este opus interesului președintelui suspendat, și anume că va trebui să „perie” listele electorale permanente și să scoată de pe ele pe cei ce nu au ce căuta acolo, fie pentru că au murit, fie pentru că nu mai domiciliază, în prezent, în România.

La care, Curtea, din vacanță, a emis o precizare, numită „erată”, ce a confuzat și mai mult lumea. Aceasta a fost a doua „chichiță avocățească”, care a fost interpretată ca fiind favorabilă domnului Băsescu, deoarece conținea ideile și chiar cuvintele spuse public de domnia sa cu o seară înainte, din ușa garajului unde și-a instalat „sediul de campanie”. În mare, a rezultat că se așteaptă ca Guvernul să producă listele electorale permanente așa cum au fost ele actualizate la 10 iulie 2012, conform prevederilor legale privind actualizarea lor.

În plus, Curtea a menționat că se așteaptă ca aceste liste electorale permanente să nu fie chiar cele folosite efectiv la referendum, probabil pentru că pe acelea le avea deja de la Biroul Electoral Central, ci niște liste care să îndeplinească expres condițiile din definița dată listelor electorale peramentente de un articol dintr-o lege ce nu are nimic de-a face nici cu referendumul, nici cu demiterea președintelui.

Astfel, pe 21 august 2012, Curtea Constituțională a României poate să decidă orice vrea ea, nu ceea ce ar trebui să decidă în funcție de realitatea evidentă și de textul legii.

Va putea să rețină ca cifră din care se calculează cvorumul cifra de peste 18 milioane de votanți, înscriși în listele electorale permanente, ce ar fi trebuit să fie fost actualizate până la data de 10 iulie 2012 și care au fost folosite efectiv la referendumul național din 29 iulie 2012, ca și când ar fi fost actualizate. În acest caz, referenumul va fi invalidat, pentru că nu s-a întrunit cvorumul, adică majoritatea celor înscriși pe acele liste electorale permanente nu s-a prezentat la vot.

Această opțiune este posibilă dar este foarte puțin probabilă. Ea ar ridica o îngrijorare legitimă că s-au făcut presiuni asupra Curții Constituționale, în perioada scursă de la data de 3 august, când Curtea ar fi putut deja decide în acest sens, dar a preferat să nu o facă, și data de 21 august 2012.

A doua opțiune a Curții este să constate realitatea că, la referendumul din 29 iulie, s-au folosit liste electorale permanente neactualizate intenționat. Ca urmare a acestei constatări, Curtea Constituțională poate decide invalidarea referendumului pe bază de defecțiuni majore în organizarea lui.

Sau poate să compare aceste liste cu situația adevărată a electoratului permanent și să decidă în funcție de constatările făcute. Adică, să valideze referendumul dacă s-a întrunit cvorumul calculat din totalul celor ce ar fi avut dreptul să fie înscriși pe liste, sau să îl invaldieze, dacă acest cvorum nu a fost atins.

Pentru aceasta, însă, Curtea Constituțională trebuie să fie în posesia unor date clare și credibile privind compoziția de facto a listelor electorale permanente. Adică, un fel de situație centralizatoare din care să rezulte, cu claritate, că, la data de 10 iulie 2012, pe liste se aflau peste 18 milioane de înscriși și că, din aceștia, atâtea zeci sau sute de mii sunt decedați, atâtea milioane nu mai aveau domiciliul în localitățile și pe străzile pe care s-au întocmit listele și atâtea milioane sunt îndreptățiți să fie trecuți pe aceste liste electorale permanente, cu respectarea strictă a legii.

Aceasta ar fi situația pe care Guvernul o poate pune la dispoziția Curții, conform solicitării acesteia. Ea nu înseamnă că listele folosite efectiv la referendum au fost alterate în vreun fel, cu intenția evidentă de a schimba rezultatul calculării cvorumului. Înseamnă doar că Guvernul recunoaște că listele electorale permanente au fost neactualizate și că ele conțin aceste date precise.

Desigur, dacă Guvernul preferă să prezinte Curții alte liste decât cele folosite la referendum și întocmite până la 10 iulie 2012, este normal ca acesta să fie acuzat că a încercat alterarea acelor liste nu în conformitate cu realitatea, ci pentru a vicia calcularea corectă a cvorumului. Și, tot desigur, Curtea este îndreptățită să respingă o asemenea informație ca fiind contrafăcută.

În concluzie, Guvernul poate oferi un motiv legal și temeinic de validare sau de invalidare a referendumului, în funcție de ce date prezintă Curții Constituționale a României, marți, 21 august 2012.

Bineînțeles, fiind alcătuită din curteni numiți eminamente politic, Curtea Constituțională poate ajunge să nu decidă nimic, deoarece legea este expresă în a stabili că deciziile de acest fel se iau cu majoritate de șase la trei, iar la numărătoare ies doar cinci băsiști între membrii Curții.

Numai că această situație este în afara capacității Guvernului de a ajuta la luarea unei decizii corecte, cinstite și legale.