vineri, 24 august 2012

România pe sens unic


Prima oară când am fost la San Francisco, în California, Statele Unite ale Americii, am avut un ghid local. De la început, acesta ne-a explicat că orașul este organizat pe străzi cu sens unic. Astfel, pe orice stradă te-ai afla, nu poți merge decât într-o singură direcție, care nu este niciodată aceiași. Și, se poate întâmpla că, dacă vrei să ajungi la stânga, va trebui să o iei, de fapt, de mai multe ori la dreapta.


Imaginați-vă un locuitor al acelui superb oraș conducând pe străzile cu sens dublu din altă parte. Toată lumea care ar vrea să o ia la stânga va face exact așa, adică va vira la stânga, pe când SF-istul nostru s-ar învârti de trei ori spre dreapta, până când să ajungă în același loc la stânga. Asta, dacă nu s-ar rătăci. Bineînțeles, acum avem și GPS, dar asta este o altă poveste.
În ultimul timp, românii se poartă ca și când ar fi sanfranciscani sadea, deși mai avem mult până să ajungem la nivelul de sofisticare al acestora. Când o apucă într-o direcție, nici nu îi mai duce mintea că ar putea merge și în cealaltă, pe aceiași stradă.
Dacă se află pe strada Curții Constituționale a României, ei pot merge în direcția că această curte poate fi „presată” de domnii Antonescu și Ponta, dar nici nu se gândesc la eventualitatea că aceiași curte poate fi „presată” și în sensul celălalt, de domnul Băsescu Traian.
Dacă merg pe intrarea Referendumului, ei se duc în direcția că absenții la referendum de demitere a președintelui României din 29 iulie 2012 au „votat” cu Suspendatu, dar nici nu știu cum să se întoarcă înspre ideea că aceiași absenți ar fi votat împotriva aceluiași Suspendat, dacă ar fi putut.
Pe bulevardul Procuraturii celei imparțiale și drepte, cu câte zece benzi pe sens, toți românii se uită la defilarea în direcția identificării posibilelor infracțiuni anti-Băsescu, de la voturi DA la referendum, la protestele de stradă, ca să nu mai vorbim de perspectiva pușcăriei pentru primarii non-PDL, ministrul de interne, judecătoarea de la Curtea Constituțională sau, mai concret, Adrian Năstase. Dar nimeni nu se întreabă de ce nu mergem și în direcția anchetării domnului Băsescu Traian pentru infracțiuni grave și evidente, precum și a celor ce săvârștesc abuzuri în numele sau în favoarea domniei sale.
Pe aleea Parlamentului, românii deabia așteaptă să îi vadă pe reprezentanții lor cum vor merge în direcția „respectării” hotărârii Curții Constituționale privind invalidarea referendumului de demitere a președintelui României și de repunere în drepturi a domnului Băsescu Traian Suspendatu, dar nici măcar un cap nu se întoarce în direcția opusă, cea a invalidării acestei hotărâri, pentru că este injustă și greșită, ca să nu mai vorbim că nu este constituțională, măcar în parte.
Cât despre șofatul pe Autostrada Democrației, domnul Băsescu Traian poate fi ales dar nu poate fi demis.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu