Conform Comunicatului de presă din data de 21 august 2012, Curtea Constituțională a României „constată că
din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente
au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52
%) au răspuns DA la întrebarea Sunteţi
de acord cu demiterea Preşedintelui României?, iar 943.375 (11.15 %) au răspuns NU”.
Cuvântul
cheie din acest citat este „persoane”.
Guvernul, cu autoritatea sa, ne-a anunțat și a anunțat
și această Curte că, printre aceste „persoane înscrise pe listele electorale”
sunt și unele decedate. Cu zecile de mii.
În schimb, între cele care au votat, nu este nici o
persoană decedată. Sau sunt și nu știm noi? Pentru că nu poți compara același
tip de persoane, fie ele înscrise, fie votante, fie care au absentat de la vot,
decât dacă sunt de același fel. Nu ai cum să compari morții cu vii și rămașii
cu plecații.
Acest lucru este important pentru că aceiași Curte s-a
pronunțat deja asupra semnificației politice a absenteismului. „Exprimarea unei opţiuni politice poate avea
loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea
la acesta mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit
cvorum de participare. În acest fel, se poate crea o majoritate de blocaj
raportat la numărul cetăţenilor unui stat; în acest mod, cei ce aleg să nu îşi
exercite dreptul la vot consideră că printr-o conduită pasivă îşi pot impune
voinţa politică.”
Așa a „reținut”, deja din 3 august 2012, Curtea
Constituțională a României.
Deci, singura întrebare serioasă este cum își exprimă
persoanele decedate „opțiunea politică” de a nu participa la referendum?
Pentru a afla răspunsul, cred că domnii și doamnele
curteni și curtence constituționali și constituționale ar trebui să își întrebe
proprii morți.
Căci, cu siguranță, morții lor știu mai bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu